Acțiune

Pensionari, Inps: peste jumătate sub 1.000 de euro pe lună

NUMERELE RAPORTUL INPS 2011 - Femeile dintre pensionari sunt 59%, dar primesc doar 44% din veniturile din pensii - Esodati, Fornero: „Înainte cu decretul pentru cei 65 de mii, apoi celelalte” - Pensiile de pensionare scad (-14,7). %) și bătrânețe (-29,3%) - Cig pentru 1,4 milioane de muncitori - Din unirea cu Inpdap și Enpals 170 milioane în 3 ani.

Pensionari, Inps: peste jumătate sub 1.000 de euro pe lună

Mai mult de jumătate dintre pensionarii INPS (7,2 milioane de persoane, 52,1% din total) primesc un cec de mai puțin de 1.000 de euro în fiecare lună. Dacă ne uităm la totalul pensiilor existente, una din două (49%) este chiar mai mică de 500 de euro pe lună și aproape opt din 10 (77%) nu ajung la o mie de euro. Datele au fost publicate astăzi deInps în raportul anual 2011. Documentul arată că doar 12% din pensii sunt între 1.000 și 1.500 de euro (în 2010 era de 11,1%) și doar 2,6% depășesc 2.500 de euro.

Femeile dintre pensionarii INPS (care ajung în total la 13,9 milioane de persoane, 16,6 milioane dacă se adaugă Inpdap și Enpals) sunt 59%, dar primesc doar 44% din veniturile din pensii. Restul de 41% merg în schimb la 56% bărbați. Valoarea medie lunară a pensiei primite de femei (569 de euro) este considerabil mai mică decât cea a pensiei încasate de bărbați, care este egală cu 1.047 de euro.

În 2011, venitul mediu lunar de pensie, adică venitul provenit din media plăților de asigurări sociale și asigurări sociale oferite atât de INPS, cât și de alte entități, a fost egal cu 1.131 euro (în 2010 era de 1.084 euro). Valoarea medie lunară a pensiilor de asigurări sociale INPS este în schimb de 859 de euro.

EXODATI, FORNERO: INTAI DECRETUL PENTRU 65 DE MII DE MUNCĂTORI, APOI NE VOM GANDI LA CEILALTI

Vorbind la prezentarea raportului INPS, ministrul Muncii Elsa Fornero a subliniat că „reformele costă bani, nu sunt gratuite”: reforma pensiilor dă rezultate importante, dar „are și un cost, iar acest cost este reprezentat de exod. Nu ne putem gândi că totul se va redeschide. Nu putem redeschide jocurile. Avem un decret lege gata, acum fiind semnat de ministrul Economiei”, a observat ministrul, adăugând că „în următoarele zile” va ajunge decretul. 

Dar „știm și că această prevedere este doar o soluție parțială a problemei. Cu toate acestea, este de preferat să se dea un răspuns pe termen scurt la incertitudinea persoanelor aflate în dificultate, decât să se caute o soluție pentru toată lumea pe termen lung”.

Decretul „va rezolva problema a 65 de mii de oameni – a adăugat Fornero – al căror drept la pensie este protejat prin vechile reguli”. Apoi, „în discuțiile cu partenerii sociali, vom analiza problema celorlalte categorii. Nu văd niciun scandal deosebit, nici neglijență din partea guvernului în abordarea problemei”.

SENIORITATE (-14,7%) ȘI BĂTRÂNEȘTE (-29,3%) PENSIILE SCAD

În ceea ce privește celelalte date cuprinse în raportul INPS, anul trecut s-a înregistrat o „scădere substanțială” a noilor pensii pentru limită de vârstă (-29,3%) și vechime (-14,7%). Scăderea a fost afectată în principal de noile reguli privind așa-numita „ferestre glisante” (mecanismul de amânare a datei de intrare în vigoare a pensiei cu 12 luni pentru salariați odată ce cerințele au fost îndeplinite, 18 luni pentru liber-profesionisti) și înăsprirea cerințelor de acces la pensia pentru limită de vârstă.

CIG: Peste 1,4 MILIOANE MUNCITORI

Peste 1,4 milioane de muncitori au fost disponibilizați în 2011. Fluxul anual a fost, de fapt, de 1.407.000 de muncitori, față de 1.521.000 în 2010. Totalul total de ore autorizate pentru Fondul de concediere a fost de 973.164.427, în scădere cu 18,8% față de orele autorizate anul trecut.

O îmbunătățire generală în sectorul industriei și artizanat a fost compensată de o deteriorare a sectoarelor construcții și comerț. Orele autorizate pentru aceste din urmă sectoare au crescut atât pentru fondul extraordinar de concediere (+97,4% și +33,6%), cât și pentru cel aflat în derogare, cu 72,5% și, respectiv, 7,5%.

Defalcarea orelor CIG autorizate pe zone geografice a vizat regiunile din nordul Italiei pentru 581,3 milioane de ore, egal cu 59,7% din totalul național, cele din centrul Italiei cu 163,3 milioane de ore (16,8% din totalul italian) și regiunile. a sudului Italiei și a insulelor cu 228,4 milioane de ore, egal cu 23,5% din totalul autorizat.

INPS: ÎN 2011 CHELTUIELIILE CRESC CU 2,4%, LA 195 MILIOANE

Cheltuielile generale ale INPS în 2011 s-au ridicat la 195,8 miliarde de euro, în creștere cu 2,4% față de 2010 (+4,6 miliarde). Creșterea este atribuită creșterii cuantumului mediu al prestațiilor plătite (+4,5%), întrucât numărul pensiilor a rămas mai mult sau mai puțin stabil (+0,2%).

Fără alocațiile care însoțesc civilii cu handicap și alte prestații minore, cheltuielile cu pensiile se ridică la 181,560 miliarde. Incidența cheltuielilor cu pensiile asupra PIB este de 11,5% și, prin urmare, rămâne „substanțial neschimbată” față de anii precedenți.

INPS: ÎN 2011 SURPLUS DE 831 MILIARDE, CAPITOLUL PROFESIONAL 40,1 MILIARDE

Bugetul INPS 2011 se inchide cu un excedent financiar de 831 milioane euro datorita diferentei dintre 287,582 miliarde la venituri si 286,751 miliarde la iesiri. Fluxul financiar total anual (venituri și ieșiri), referitor doar la managementul INPS, este egal cu 574 miliarde euro (750 miliarde dacă luăm în considerare și Inpdap și Enpals). Capitalul propriu este egal cu 40,1 miliarde (în 2010 era de 43,558 miliarde).

Veniturile din contribuții au crescut în 2011 în ansamblu cu 2,3%, ajungând la 151,067 miliarde de euro. Ieșirile pentru servicii instituționale s-au ridicat la 219,944 miliarde, din care 181,560 miliarde pentru pensii și 38,384 miliarde pentru prestații economice cu caracter temporar.

INPS: CU COMBINAȚIA INPDAP ȘI ENPALS VEȚI ECONOMISI 170 MILIOANE ÎN TREI ANI

Potrivit raportului, odată cu încorporarea INPDAP și ENPALS în INPS, statul va economisi 170 milioane euro în trei ani: 20 milioane în 2012, 50 milioane în 2013 și 100 milioane din 2014. Aceste economii vor trebui plătite către bugetul de stat și donat la amortizarea titlurilor de datorie națională, contribuind la reducerea deficitului public.

cometariu