Criza datoriilor pe care o trăiește Europa nu va cruța țările emergente, se va răspândi și reprezintă o amenințare la adresa stabilității financiare internaționale. Alarma vine dintr-un studiu realizat de Banca di Compensazione Internazionale (Bis), coordonat de Fabio Panetta de la Banca Italiei. Potrivit institutului, cea mai mare problemă se referă la riscul de țară care va fi protagonistul scenariului financiar global în următorii ani.
Bis consideră că criza nu se limitează la Europa și Statele Unite și că economiile emergente vor fi, de asemenea, afectate. În aceste țări, „vulnerabilitatea la șocurile externe și instabilitatea politică pot avea efecte semnificative asupra riscului suveran”. Bis recunoaște că zona cel mai grav afectată de criză este zona euro și că nivelurile din țările emergente sunt mai puțin alarmante, „dar, în general, riscul de îndatorare al acestor țări în următorii ani va fi mai mare și mai volatil”.
Criza se extinde deja de la periferie spre centrul Europei, apropiindu-se de Italia și Belgia. Studiul sugerează că SUA, Marea Britanie și Japonia pot fi noile amenințări mari, având în vedere deficitele fiscale mari. Unele dintre aceste țări pot pierde statutul AAA conferit de agențiile de rating. Într-adevăr, pe lângă răscumpărările miliardare către bănci, aceste economii se confruntă cu populații îmbătrânite, întreprinderi îndatorate și gospodării cu rate ridicate de nerambursare. „Începând de acum, riscul de țară ridicat trebuie să fie obiectul asupra căruia să se concentreze.”
Raportul, intitulat „Impactul riscului de credit suveran asupra stării fondurilor bancare” examinează modul în care băncile pot trăi într-un climat de risc ridicat de îndatorare, cum pot aborda problema finanțării și care sunt implicațiile pentru factorii de decizie. Autoritățile sunt rugate să găsească rapid o soluție la gaura din conturile guvernamentale dacă nu vrem să vedem băncile și întregul sistem financiar afectate de noua criză. Potrivit Bis, economia mondială este amenințată. „Stabilitatea financiară globală depinde de condițiile fiscale ale fiecărei țări”, avertizează el.
Prăbușirea economiei mondiale în 2008 a forțat țările bogate să promoveze răscumpărarea unor sectoare întregi ale economiilor lor. Trei ani mai târziu, rezultatul a fost explozia datoriilor guvernamentale. Între 2007 și 2010, deficitele bugetare medii au crescut de la 1% la 8% din PIB, iar datoria medie a crescut de la 73% la o medie de 97% din PIB.
Cei care vor fi cel mai afectați de această criză sunt băncile. În Europa, creditorii au o expunere de aproximativ 1.000 trilion de dolari în economiile care suferă de datorii mari. Datele Bis sugerează că până la 75% din capitalul (tier1) al băncilor italiene, dar și al celor americane și germane, este expus sectorului public al tuturor țărilor străine. În timp ce pentru băncile elvețiene, belgiene și canadiene procentul depășește 200%. Criza datoriilor poate duce la o mai mare deficit de lichiditate pentru bănci, precum și la erodarea profiturilor și a stabilității. Un exemplu izbitor în acest sens sunt băncile Portugaliei și Greciei.
Pentru mai multe informatii: Bis, Estadao.com.br
