Stimulentele prevăzute de noua manevră vor crește plățile digitale cu aproximativ 10%. Cuvântul lui Luigi Federico Signorini, director general adjunct al Băncii Italiei. În cadrul unei audieri parlamentare pe tema legii bugetului, Signorini a subliniat că tendința de a folosi cardurile de plată „este sensibilă la stimulente bănești similare cu cele prefigurate de manevră (cash-back, bonusuri, reduceri, puncte). Pe baza elasticităților estimate în general, se poate aștepta o creștere a tranzacțiilor electronice de aproximativ 10% ca efect comun al măsurilor de stimulare preconizate de Guvern”.
Bankitalia „să privească favorabil inițiativele care încurajează utilizarea instrumentelor inovatoare – a adăugat el – care reduc costurile de tranzacție și pot ajuta la recuperarea din urmă în digitizarea economiei italiene”.
Pentru a încuraja plățile digitale, manevra reduce din nou plafonul plăților în numerar și o rambursare pentru cei care cumpără bunuri și servicii electronic. Acest ultim stimulent, subliniază Signorini, „va funcționa bine dacă va putea fi implementat într-un mod simplu și clar, evitând orice povară birocratică pentru părțile implicate”.
Până în prezent, în Italia plățile cu cardul sunt egale cu puțin peste 30%: ca în Spania, dar mult mai puțin decât în Franța (70%) și Germania (45%).
BANKITALIA: PIB 2020 „PARTABIL” +0,6%
În ceea ce privește efectele generale așteptate din noua manevră, directorul general adjunct al Băncii Italiei a spus că „scenariul macroeconomic al guvernului pentru anul viitor, care prevede o creștere a produsului de 0,6 la sută, se confirmă a fi acceptabil și în concordanță cu cele mai recente evaluări.” Pentru 2021, însă, „ținta de creștere (1%) este puțin mai mare decât estimarea publicată recent de Comisia Europeană (0,7%); nu este la îndemână, dar pentru a o realiza pare necesar să se mențină condițiile financiare relaxate și ca cadrul internațional să nu slăbească și mai mult”.
„ATENȚIE LA CLAUZE DE TVA ȘI ÎN 2021 ȘI 2022”
Signorini arată apoi că manevra economică reduce clauzele de salvgardare pentru perioada de doi ani 2021-2022, dar nu le anulează, iar „suma reziduală inclusă în scenariul programatic rămâne semnificativă: un punct procentual din PIB în 2021, 1,3. puncte în 2022. Dacă ar fi desființate fără compensare în 2021 și 2022, efectul mecanic al acestei eliminări ar fi o creștere a deficitului la 2,8 în 2021 și la 2,7 în 2022. Deteriorarea structurală a conturilor ar fi considerabilă: în jur de un punct procentual din PIB. Necesitatea de a găsi o acoperire alternativă va reapare așadar”.
PBO: „EFECTE DE MANEVRĂ NUMAI +0,3% DIN PIB ÎN TREI ANI”
Într-o altă audiere privind manevra în fața comisiilor de buget din Camere și Senat, președintele Biroului Parlamentar pentru Buget, Giuseppe Pisauro, a raportat că o analiză a Upb însuși arată că „legea bugetului ar avea un efect expansiv asupra PIB-ului real general pentru perioada de trei ani 2020-22 cu 0,3 puncte procentuale, chiar sub cea estimată de MEF în Dpb (0,4 puncte)”.
În orice caz, potrivit lui Pisauro, manevra conține „o programare cu prea multe incertitudini”, mai ales pentru că stabilește un nivel stabil al raportului deficit-PIB pentru 2020 față de anii precedenți, amânând reducerea acestuia pentru anii următori. Reducere pentru a realiza, pe care încă ne bazăm în principal pe clauzele de salvgardare privind TVA-ul și accizele (19 miliarde în 2021 și peste 25 miliarde în 2022) care împovăresc cadrul de planificare bugetară fără a oferi vreo indicație despre soarta lor viitoare”.
În manevră, continuă el, „se iau și angajamente divergente pe perioada de trei ani în ceea ce privește veniturile și cheltuielile: net de clauzele de salvgardare, primele tind să scadă (de la 7,5 miliarde în 2020 la 3,9 miliarde în 2022), al doilea care a crescut semnificativ (de la 0,7 miliarde anul viitor la 11,3 miliarde în 2022)”.
CONFINDUSTRIA: „MANEVRĂ INSUFICIENTĂ ȘI INEFICĂ LA CREȘTERE”
Opinia negativă a Confindustria este și mai explicită: „Deși manevra conține unele intervenții pozitive, este în general insuficientă în raport cu nevoile țării – a declarat Marcella Panucci, directorul general al asociației, într-o audiere care a avut loc luni. - iar riscurile nu afectează efectiv situația de stagnare substanțială a economiei”.
Dar industriașii din Nord sunt mai presus de toate în revoltă: președinții asociațiilor industriale din Lombardia, Veneto, Piemont și Emilia Romagna au zdrobit manevra. Enrico Carraro (Președintele Confindustria Veneto) le-a scris parlamentarilor pentru a le cere modificări la taxa pe plastic, taxa pe zahăr și mașinile de serviciu. „Există o sensibilitate sănătoasă, dar guvernul a jucat-o împotriva afacerilor” este rezumatul observațiilor sale. Marco Bonometti (Lombardia) atacă dur: „Douăzeci de miliarde au fost irosite cu cota de 100, venitul de bază și mai întâi cu cei 80 de euro fără a crea locuri de muncă și fără a ajunge la tineri”. Pietro Ferrari (Emilia Romagna) el vorbește despre „un guvern al improvizației cu măsuri nici gândite, nici îngrijite”. ȘI Fabio Ravanelli (Piemont) vede doar „multe umbre și o singură lumină: evitarea majorării TVA-ului)”
