„Guvernul intenționează să dea un răspuns. Pregătim o lege care prevede crearea unui fond cu contribuția băncilor”. Astfel ministrul Economiei Pier Carlo Padoan, în Comisia de Buget a Camerei, le-a explicat deputaților intervenția pe care o pregătește guvernul pentru a-i ajuta pe deținătorii de obligațiuni blocați în prăbușirea celor 4 bănci (CariChieti, Cassa Ferrara, Banca Etruria și Banca). Marche).
Guvernul „crede că se poate defini o intervenţie compatibilă cu reglementările europene privind ajutorul de stat”, a adăugat Padoan, amintind că în cazul celor 4 bănci „se fac verificări la Comisia UE”.
UE însăși ridicase obiecții cu privire la vânzarea de instrumente „nepotrivite” către publicul micilor economisitori. „Nu se poate exclude ca cele 4 bănci să vândă obligațiuni subordonate unor persoane care prezentau un profil de risc incompatibil cu natura acestor titluri de investiții – a observat Padoan – dar asta ar trebui să se constate cu o analiză a fiecărei poziții individuale”, a explicat ministrul. de Economie.
După-amiază, sosise de la Bruxelles un suspensie substanțială la propunerea de modificare a Legii stabilității, tocmai ceea ce ministrul a mers să explice Parlamentului, în măsura în care a considerat practicabilă calea arbitrajului Consob pe pozițiile individuale ale deţinătorii de obligaţiuni afectaţi. UE a respins, în schimb, posibilitatea rambursărilor directe de către stat către economisitori, admițând posibilitatea unui împrumut public în avans pentru a grăbi timpii de rambursare care, totuși, vor trebui returnate apoi în cuferele publice.
EFECTELE POZITIVE
Audierea lui Pier Carlo Padoan în Cameră a avut loc vineri în jurul orei 20, la finalul unei zile complexe în care Banca Italiei a intervenit și în apărarea activității sale de supraveghere, acuzată de Bruxelles. De asemenea, Ministerul Economiei a publicat pe site-ul său a document în care reia etapele afacerii și amintește că procedura de soluționare inițiată cu decretul de economisire bancară „a asigurat economiile a aproximativ 1 milion de deținători de obligațiuni și curenti pentru o valoare de aproximativ 12 miliarde de euro (pe lângă depozitele deja garantate). Datorită salvării, s-au născut 4 bănci noi cu forță de capital mult mai mare decât cea a băncilor inițiale, împovărate de credite neperformante sau necolectabile”.
În practică au fost „salvate” despre „200.000 de întreprinderi mici și mijlocii, comercianții și artizanii care - amintește Mef - au linii de credit și linii de credit continuă să se bucure de sprijin financiar pentru afacerile lor de la noile bănci. Nivelul ocupării forței de muncă în zonă a fost menținut, deoarece i 6.000 de angajați își continuă relația de muncă cu noile bănci și chiar cei 1.000 de oameni angajați în industriile conexe nu au fost afectați de criză”.
ȘI EFECTELE NEGATIVE
Alternativa la salvare ar fi fost lichidarea băncilor. „În acest caz – precizează Trezoreria – procedura ar fi presupus vânzarea tuturor activelor și distribuirea oricăror încasări, oricum insuficiente pentru o rambursare integrală, între creditori. Numărul persoanelor destinate să sufere prejudicii materiale ar fi fost cu siguranță cu câteva ordine de mărime mai mare decât 10.500 de oameni care au investit în obligațiuni subordonate".
De asemenea, în cazul lichidării, „rambursarea creditelor la vedere puse la dispoziţia firmelor din zonă pentru o valoare mai mare decât 10 miliarde de euro. Asta pentru că în cazul lichidării băncii, deținătorii unui împrumut sau ai unei ipoteci sunt chemați să le ramburseze imediat. Evident că relația de muncă cu angajații ar fi încetat.
Care este situația noilor bănci? „Noile bănci – se precizează în documentul MEF – au activele băncilor anterioare, cu excepția creditelor neperformante care au cântărit în bilanţ și au fost virate la o bancă rea. În acest fel, noile bănci au o situație de capital care le face foarte robuste și dotate cu lichiditate abundentă și astfel încât să permită revenirea rapidă la managementul privat așa cum prevede legislația Uniunii Europene.
