Acțiune

Angajare, iată locurile de muncă care „trag”

Piața muncii nu este o pădure pietrificată și, în ciuda crizei, nu lipsesc zonele de creștere. Iată o călătorie prin profesiile „învingătoare” monitorizate de Istat în care ocuparea a crescut cu 1,4 milioane de unități și cele în care ocuparea s-a prăbușit

Angajare, iată locurile de muncă care „trag”

Chiar și atunci când criza este mai acută și tendințele ratelor de ocupare, șomaj și inactivitate nu prezintă semne substanțiale de inversare a tendinței, piața muncii nu este niciodată o „pădure pietrificată”, ci reprezintă un scenariu dinamic, în care adesea cererea nu satisface oferta, deoarece abilitățile celor care caută un loc de muncă, adesea fără rezultat, nu răspund nevoilor acelor angajatori care ar fi dispuși să angajeze.

 „Experiență” devine așadar un cuvânt cheie, un parametru indispensabil pentru lansarea unei politici active de muncă eficace (vezi schița decretului de înființare a Anpal, în implementarea Legii locurilor de muncă Poletti 2.0), unde ceea ce este contează din ce în ce mai puțin (chiar dacă datele arată că cei care au în curriculum, titlul de învățământ superior, în special doctorate de cercetare, sunt mult mai „angajabili”), dar ce știe cineva să facă. Acestea fiind spuse, ne propunem să subliniem că, în Raportul Anual Istat 2015, sunt sintetizate aspectele esențiale ale Anchetei privind tendința ocupațională a profesiilor din sistemul de competențe, cu referire la anul 2014. Sondajul, realizat cu ajutorul modelează standarde internaționale, are scopul de a monitoriza nevoile profesionale de pe piața muncii. 

 Între 2011 și 2014, ocuparea forței de muncă a scăzut în general cu 319 de unități. Totuși, având în vedere cele 508 categorii monitorizate, se poate face următoarea clasificare: 82 de profesii sunt „în criză” (-1,3 milioane de angajați); 70 sunt definiți drept „câștigători” (+1,4 milioane de angajați); 356 rămân „staționari” (-363 mii angajați). Peste 10 milioane de muncitori sunt angajați în profesiile „staționare”; la cei „în criză” 5,3 milioane; în cele „învingătoare” 6,6 milioane.

 În 2014, jumătate dintre cei angajați în profesiile „câștigătoare” se regăseau în marile grupări ale celor calificați în activități comerciale și servicii (26,7%) și în cele de profesii necalificate (23,2%), în timp ce ponderi în jur de 13% sunt prezente în cohortele de profesii intelectuale, tehnice, executive, în timp ce o parte reziduală se regăsește în rândul managerilor și antreprenorilor. Sondajul indică 4 categorii de competențe ale profesiilor: tehnicieni de specialitate; specialişti netehnici; tehnicile de operare; scoala elementara. 

 Să începem cu prima grupă, care cuprinde 12,6% dintre angajați (9,6% în rândul profesiilor „câștigătoare”). Profesiile de specialitate netehnică grupează 31,8% din total (32,8% printre „câștigători”). Tehnicile operaționale ocupă 19,6% (13,5% „câștigători”), în timp ce școala elementară 36% (44,2% „câștigători”). 

Trecând în revistă profesiile, în 2014, cele tehnice de specialitate „câștigătoare” sunt 12 (exemple: directori de producție de producție, analiști și designeri software, specialiști în sudura electronică, ingineri electrotehnici, manageri de unități de cazare). În ultimul tip menționat, mai mult de jumătate dintre angajați sunt femei, care în general se ridică la 19,4% față de o prezență masculină mai mare. Tinerii sub 35 de ani sunt egali cu 21,2%. 

Dintre profesiile netehnice, cele „câștigătoare” sunt 22, care pot fi grupate în trei profiluri principale: 1) profesii cu competențe de natură generală, economică și administrativă; 2) educatori și profesori cu înalte abilități de comunicare; 3) profesii medicale (în această categorie 46% au un nivel ridicat de educație și 58% sunt femei).

 În ceea ce privește profesiile tehnice operaționale, sunt 16 în creștere și în general sunt profesii de muncitori (inclusiv agricol) cu niveluri diferite de calificare. Iată cele mai mari cote de tineri (26%) și cele mai mici cote de absolvenți (3%).
 Dintre profesiile elementare, cele „câștigătoare” sunt 20: 91,3% sunt angajați în servicii, în special în servicii personale și familiale (24,7%). Doi din trei angajați sunt femei (îngrijitori, lucrători sociali și sanitari, menajere). Puțin sub unul din trei sunt străini. Jumătate au o calificare educațională scăzută. În ceea ce privește numărul total de salariați atribuibil fiecăreia dintre profesiile „câștigătoare” enumerate mai sus, datele pot fi rezumate astfel pentru anul 2014: tehnicieni specialiști, 12 profesii și 632 mii angajați; de specialitate netehnică, 22 de profesii și 2,16 milioane de angajați; tehnici operaționale, 16 profesii și 800 de angajați; școli elementare, 20 de profesii și 2,9 milioane de angajați.

cometariu