Acțiune

MPS, Banca Italiei: Fundația are responsabilități puternice cu privire la criză

Potrivit supervizorului Via Nazionale, Carmelo Barbagallo, instituția a dorit să-și mențină poziția dominantă chiar și atunci când condițiile nu mai existau, „erodându-și activele și intrând în datorii”

Comisia de anchetă în bănci continuă să se concentreze asupra Monte dei Paschi rechemandu-l pentru a treia oară pe șeful supravegherii Băncii Italiei pentru o audiere, Carmelo Barbagallo, potrivit căruia, în criza institutului sinez Fundația a jucat un „rol semnificativ”.

Motivul, potrivit lui Barbagallo, constă în faptul că instituția „și-a propus să mențină multă vreme, chiar și atunci când condițiile nu mai existau, o poziție de dominanță care era în orice caz importantă, erodându-și activele și intrând în datorii” .

Pe baza celor afirmate de șeful de supraveghere al Băncii Italiei, „efectele situației economice și, în general, ale contextului extern asupra bilanţului băncii, deja profunde în sine, au fost amplificate de conduită gravă și frauduloasă implementată din 2008 de către managementul de top anterior, care au slăbit serios banca și au pus în discuție reputația acesteia”. a adăugat Barbagallo, care a mai precizat că: „riscurile financiare au pus MPS în mare dificultate; pe termen lung însă, riscul de credit a fost cel mai profund subminat echilibrul economico-patrimonial”.

Cât despre suferință, oficialul a amintit că NPL-urile „au generat pierderi de aproximativ 26 de miliarde în ultimul deceniu”. Institutul sienez „atinge un vârf de aproximativ 160 de miliarde de împrumuturi în perioada de doi ani 2009-2010”.

S-au făcut unele precizări și cu privire la debitori. În detaliu, la sfârșitul anului 2016, MPS avea NPL-uri „împărțite între aproape 190.000 de debitori, împărțiți și repartizați pe întreg teritoriul național; pentru 84 la sută se referă la companii, mai ales mijlocii-mici; primitorii pe care i-au primit împrumuturile individuale care depășesc 25 de milioane sunt 107 și reprezintă, ca sumă, 12,7 la sută din totalul creditelor neperformante”.

Intervenția MEF ar putea însă salva situația, în condițiile în care, pe baza celor precizate Barbagallo, „au fost îndeplinite acum premisele unei „curățări” decisive a bugetului, prin vânzarea portofoliului neperformant”.

În timpul audierii, trimiteri la Antonveneta și fostul management de top al băncii.

La prima problemă, șeful supravegherii Băncii Italiei a clarificat că: „Aici nu vrem să spunem că Antonenveta nu a jucat un rol important – a precizat el -. Sunt furnizate informații că, dacă ne uităm la pierderile la credite” sunt „din toată țara și nu generate doar de foștii Antonvenetas”.

cometariu