În perioada 17 aprilie - 2018 iulie XNUMX, Pinacoteca Ambrosiana din Milano găzduiește expoziția de prezentare a „Tarots of Mantegna” în colecțiile Veneranda Biblioteca Ambrosiana.
Expoziția oferă 28 de coli din cea mai veche și mai misterioasă serie tipărită, realizată la mijlocul secolului al XV-lea în nordul Italiei, deținute de instituția milaneză, care poate deja a ajuns în colecție cu nucleul lucrărilor lui Federico Borromeo. Alături de acestea va fi expus manuscrisul Craterului Hermetis al umanistului Ludovico Lazzarelli din Marșuri, care a folosit ca sursă de inspirație unele secvențe din „Tarot” pentru a compune o operă poetică.
Expoziția, curatoriată de Laura Paola Gnaccolini, oferă 28 din cele 31 de coli, care au ajuns în Ambrosiana poate deja cu nucleul de lucrări ale lui Federico Borromeo, din cea mai veche și mai faimoasă serie tipărită creată în nordul Italiei în a doua jumătate a anului. al XV-lea, dar și cel mai misterios, în ceea ce privește posibilul autor, locul producerii și scopul realizării.
Așa-numitele „Taroturi din Mantegna” sunt formate din 50 de imprimeuri gravate cu burin de cea mai înaltă calitate, caracterizate printr-o contur foarte subțire, o mare abundență de detalii, un sistem rafinat de hașurare încrucișată pentru umbrire, împărțit în cinci serii de Câte 10 elemente fiecare, care împreună înfățișează omul ca un microcosmos și universul ca un macrocosmos.
Faptul că aceste gravuri sunt păstrate în cea mai mare parte în exemplare libere, formatul tipăritului asemănător cu cel al cărților de joc și al unor subiecte, au făcut în trecut în mod eronat criticii să creadă că ar putea fi un pachet neobișnuit de cărți de tarot. Exemplarele conservate la Ambrosiana sunt impodobite cu diverse detalii realizate din foita de aur si prin folosirea unor lumini aurii, in unele cazuri inca apreciabile.
„Taroturile din Mantegna” au apărut inițial legate în cărți care, datorită succesului lor ca colecționar, au fost curând dezmembrate. Pentru a permite vizitatorului să-și aprecieze pe deplin forma primitivă, de-a lungul itinerariului expozițional va fi instalată o stație multimedia, unde va fi prezentat în format digital specimenul conservat în Pinacoteca Malaspina din Pavia.
În ceea ce privește stilul, gravurile au fost considerate inițial a avea o influență florentină, în virtutea comparației cu operele lui Baccio Baldini; la sfârşitul secolului al XVIII-lea, cu contribuţia lui Luigi Lanzi (1795-96), ne-am îndreptat spre Veneto, propunând uneori chiar autograful lui Mantegna. Această propunere, deși ulterior abandonată în favoarea unei interpretări ferrarese, strâns legată de frescele din Salone dei Mesi din Palazzo Schifanoia, a rămas pentru totdeauna legată de serie.
Studii recente realizate de Laura Paola Gnaccolini duc la o atribuire lui Lazzaro Bastiani, un artist venețian de aceeași vârstă cu Bartolomeo Vivarini, cunoscut și ca iluminator, care a primit mai multe comisii publice notabile, în ale cărui lucrări timpurii găsim multe puncte de contact cu gravurile, nu numai în proporția generală alungită a figurilor și în fizionomii, ci și în redarea exactă a mâinilor, anumiți umeri disjunși, capete ovale cu frunțile late, ochi mici și rotunzi cu pleoape foarte marcate.
Unele gravuri din serie au fost folosite de umanistul Ludovico Lazzarelli din Marșuri ca punct de plecare pentru compunerea De deorum gentilium imaginibus, o poezie didactico-enciclopedică în cuplete elegiace – destinată inițial ducelui de Ferrara Borso d’Este – unde remarcăm o corespondenţă perfectă între textul poetic şi imaginile gravurilor. Tocmai atenția lui Lazzarelli față de aparatul iconografic al operelor sale ne face să ne îndoim că ar fi folosit imagini create de alții și să sugerăm cu prudență ipoteza responsabilității sale pentru inventarea seriei. Interesul său permanent pentru o călătorie profundă de reînnoire interioară, care duce la contemplarea lui Dumnezeu, este documentat în expoziție de manuscrisul ultimei sale lucrări, Craterul Hermetis, un text dedicat Regelui Ferdinand al Aragonului.
Expoziția este însoțită de volumul (Mondadori Electa) OMUL DIVIN. Ludovico Lazzarelli între pachetul Sola Busca și „Taroturile din Mantegna”, cu o propunere pentru Lazzaro Bastiani, curatoriată de Laura Paola Gnaccolini, unde este explorată personalitatea acestui protagonist fascinant al Renașterii italiene, demn să stea alături de Marsilio Ficino și Pico della Mirandola, care a fost deja recunoscut recent ca responsabil pentru inventarea Tarotului Sola Busca.
