Big data, Internet of Things, inteligență artificială, realitate virtuală. Într-o singură expresie „Revoluția digitală”, un proces de digitalizare a informațiilor, noilor tehnologii și cunoștințe care a devenit acum parte din viața noastră de zi cu zi. O revoluție care prezintă mari oportunități și mari provocări, dar și riscuri care trebuie înțelese pentru a ști să le faci față. Toate acestea au fost discutate astăzi în cadrul unei ediții „speciale” a Conferinței mondiale „Viitorul științei” intitulată „Revoluția digitală: cum se vor schimba viețile noastre”.
După succesul obținut de tradiționalul eveniment care are loc în fiecare septembrie la Veneția, dezbaterea a fost de fapt găzduită de Universitatea din Milano Bicocca cu scopul de a prezenta aceste probleme și de a le aprofunda studenților și cercetătorilor din regiunea Lombardia. Un scop, cel al diseminarii tehnico-științifice, care stă la baza misiunii celor trei fundații care organizează „Viitorul Științei”: Fundația Umberto Veronesi, Fundația Silvio Tronchetti Provera și Fundația Giorgio Cini.
La întâlnire, la care au participat Cristina Messa, rectorul Universității Bicocca din Milano, Chiara Tonelli, președintele „Viitorul științei” și Marco Tronchetti Provera, președintele Fundației Silvio Tronchetti Provera, au participat cinci dintre experții de top în subiectul la nivel mondial: Carlo Batini (profesor al Departamentului de Informatică al Universității Bicocca), Alessandro Curioni (vicepreședinte european și director al IBM Research la Zurich), Derrick De Kerckhove (fost profesor de culturi și tehnologie și director al Programul McLuhan de la Universitatea din Toronto, director științific al Media Duemila și al Observatorului TuttiMedia), Alberto Sangiovanni-Vincentelli (Profesor de Inginerie Electrică și Științe Calculatoare la Universitatea din Berkeley) Giuseppe Testa (Profesor de Biologie Moleculară la Universitatea din Milano) .
„Răspunderea tot mai mare a datelor digitale generate de Web, de rețelele sociale, de Internetul lucrurilor face posibilă construirea de modele interpretative și predictive – a explicat Carlo Batini în discursul său – dar, în același timp, această cantitate imensă de date este inevitabil. impact atât asupra societății, cât și asupra guvernării statelor”.
Datele, sub toate formele lor, sunt acum o resursă din ce în ce mai utilizată. „Totuși – a rezumat Alessandro Curioni – pe numeroase fronturi, de la sectorul industrial la cel profesional, explozia datelor depășește capacitatea umană de a-i face față și de a înțelege sensul intrinsec al acesteia”. Prin urmare, revoluția digitală implică multe aspecte ale vieții noastre, cu impact asupra indivizilor, societății, biotehnologiei și pedagogiei. „Spațiul virtual, cel care ocupă Internetul, reprezintă, alături de spațiul real și de spațiul mental, un al treilea mediu care trebuie gestionat”, a explicat Derrick de Kerckhove, subliniind că „revoluția digitală răstoarnă statutul individului: din persoană autonomă, independentă și cu voință liberă, omul devine total prizonier al datelor. Se trezește distribuit în profiluri, victimă a propriului inconștient digital”.
„Sistemele noastre biologice – a explicat Giuseppe Testa – se dezvoltă treptat în mai multe lumi paralele, conduse de convergența a două fluxuri de inovații: digitalizarea formelor vii și formele noastre de cunoaștere și socialitate. Instrumentele biotehnologice disponibile fac posibilă studierea fenomenelor biologice din ce în ce mai mult ca integrări de date digitale și forme de viață digitalizate”.
Dar dacă este corect să vorbim despre posibile griji și riscuri, este de asemenea necesar să examinăm toate multele aspecte pozitive pe care le întâlnești. „Pentru viitorul apropiat, tendința generală este clară – a explicat Alberto Sangiovanni-Vintelli – Internetul lucrurilor, realitatea virtuală și dispozitivele conectate vor fi atât de răspândite încât vor schimba radical societatea și mediul în care trăim. Societatea noastră va fi mai inteligentă, orașele vor deveni orașe inteligente, mașinile se vor conduce singure, casele vor fi case inteligente.”
„Revoluția digitală a schimbat atât de profund fiecare sector economic, productiv și social încât este dificil astăzi să ne imaginăm viața de zi cu zi fără beneficiile inovației tehnologice – a spus Cristina Messa, rectorul Universității din Milano-Bicocca – de la smartphone-uri din ce în ce mai intuitive la acuratețea imagistică de diagnosticare, de la eficacitatea trasabilității alimentelor până la siguranță și sustenabilitatea mediului. Universitatea noastră este sensibilă și atentă la dezvoltarea cunoștințelor legate de știința datelor și, în special, la experimentele și oportunitățile oferite de noile tehnologii studenților și cercetătorilor noștri. Întâlnirea de astăzi a luat naștere din nevoia de a face față noilor provocări și potențial digital, unde instituții și companii cu profil internațional se întâlnesc pentru a înțelege și urmări inovațiile de care va depinde nu doar viitorul cunoașterii, ci al tuturor”.
„Am intrat acum într-o fază de digitalizare continuă și accelerată, care are implicații profunde. În științele naturii, instrumentele oferite de biotehnologie fac posibilă analiza fenomenelor biologice din ce în ce mai mult ca integrări de date digitale: de la genom la epigenom, de la celule la organe, toate nivelurile de organizare biologică sunt astăzi atribuite dorinței de digitalizare și examinate, în ca reprezentări ale stării noastre de sănătate sau boală. Același lucru se întâmplă cu multiple aspecte ale socialității umane, supuse rețelei rampante de cunoștințe și relații” – a declarat profesorul Chiara Tonelli, Președinte al Conferinței Mondiale The Future of Science și Profesor de Genetică la Universitatea de Stat din Milano.
„Revoluția Digitală reprezintă o mare oportunitate pentru care țara nu trebuie găsită nepregătită și pentru a o face față în cel mai bun mod posibil, companiile trebuie să se folosească de figuri profesionale noi, de înaltă specializare și, în același timp, multidisciplinare. Din acest motiv am decis să aducem experiența Viitorul Științei, care încă de la înființare a reprezentat un moment de dialog între lumea cercetării științifice și societatea civilă și productivă, într-un loc simbolic precum Universitatea, unde tinere talente. să crească și să se dezvolte. Această ediție specială a „Viitorul Științei” este o oportunitate importantă de a face tinerii conștienți de noile provocări” – a declarat Marco Tronchetti Provera, Președintele Fundației Silvio Tronchetti Provera.
