Potrivit datelor preliminare publicate de Centrul de studii Intesa Sanpaolo, Creșterea PIB-ului Marocului a încetinit la 2014% în 2,6 de la 4,4% în anul precedent, în urma scăderii producției agricole (-1,8%), unde condițiile meteorologice mai puțin favorabile au condus la o scădere semnificativă a recoltei de cereale. În special, recolta de grâu a scăzut la 6,7 milioane de tone de la 9,7 milioane.
Dinamica PIB-ului neagricol s-a accelerat în schimb la 3,4%, de la 2,8%, cu intensitatea activității de extracție (vezi articolul fosfați) a crescut cu 12,3% după trei ani consecutivi de scădere, și prin generarea de energie și rafinare, a crescut cu 3,6% după contracția (-0,4%) observată în 2013 datorită producției de energie termoelectrică. Fără a uita de sectorul serviciilor, în special transportul (+4,3%) și comunicațiile (+6%). Activitatea de producție sa accelerat (+2% de la +0,7%), deși înregistrând o dinamică mai mică decât cifra medie de creștere a întregii economii.
Performanța bună a transformării alimentelor (+4,7%) și textilelor (2,5%) a fost însoțită de o scădere de 4,9% la rafinare și de 2,6% la autoturisme. În sfârșit, 2014 a înregistrat o încetinire a activității de construcții (+0,4% de la +1,2%), cauzată în principal de încetinirea dezvoltării imobiliare private. Slăbiciunea veniturilor agricole, într-un scenariu care angajează aproximativ 40% din forța de muncă, ponderat asupra consumului, care a raportat o creștere estimată de puțin peste 2% față de +3,7% în 2013, în ciuda performanței bune a remitențelor. Investițiile fixe brute, care au crescut cu un modest 0,8%, au fost afectate de finalizarea unor fabrici industriale (auto și aeronautice) în ultimii ani și de încetinirea din sectorul rezidențial.
În ciuda acestui, le exporturi, care a crescut cu 6,1%, a înregistrat cea mai bună performanță din 2010, determinată de cererea de pe piețele din Golf. Fluxurile comerciale de ieșire sunt de așteptat să beneficieze de pe urma redresării economiei în Europa, din diversificarea comerțului, urmărită și datorită unor importante investiții străine productive în sectoarele auto și avionică, și dezvoltarea comerțului cu Orientul Mijlociu și Africa, în urma extinderii portului Tanger, un important nod comercial între Africa și Europa.
După cum a raportat Intesa Sanpaolo, Creșterea reală a PIB-ului de 2015% este așteptată în 4,4, cu producția agricolă estimată să crească cu 3,9% în termeni reali, în timp ce producția neagricolă este de așteptat să accelereze la 4,4%, de la 3,4% în 2014. Ponderea semnificativă a agriculturii în economie, foarte supusă evenimentelor climatice, face ca prognozele de creștere pe termen mediu/lung să fie foarte incerte. Rata medie a inflației a scăzut la 0,4% în 2014 de la 1,9% în 2013, rata de tendință înregistrând totuși o accelerare limitată în ultimele luni ale lui 2014 și la începutul lui 2015, determinată decreşterea preţurilor la unele produse alimentare ca urmare a scăderii recoltelor şi a costurilor de transport, în urma eliminării subvențiilor pentru hidrocarburi.
Inflația medie este de așteptat de către Banca Centrală să crească la 1,2% pe parcursul acestui an. Și deși ponderea sectorului agricol rămâne semnificativă (17% din PIB), economia Marocului a atins un grad echitabil de diversificare datorită investițiilor făcute în turism, construcții, minerit, servicii de producție și reformelor care au favorizat inițiativa privată. În ultimul deceniu, rata medie de creștere a PIB a permis scăderea ratei șomajului de la 13,4% în 2000 la 9,2% în 2013. Cu toate acestea, țara încă găzduiește zone mari de subdezvoltare în mediul rural și în suburbiile marilor orașe, cu focare de tensiuni sociale. Infrastructurile, în special rețelele de transport, generarea de energie și telecomunicațiile, sunt încă insuficiente.
Marocul are un deficit curent mare al balanței de plăți estimat la 6,5% din PIB în 2014, datorită părții comerciale și doar parțial echilibrată de remitențele de la lucrătorii migranți (8,1% din PIB în 2013) și de fluxurile datorate turismului (6,7% din PIB). Țara are relații foarte strânse cu piețele UE, din care provin aproape 90% din remitențele lucrătorilor migranți, peste 90% din veniturile din turism, 80% din fluxurile de ISD (echivalent cu 4,3% din PIB în 2013) și peste 60% din exporturi .
Inflația controlată și încetinirea economiei au determinat Banca Centrală să acționeze asupra pârghiei monetare. Rata de referință, care a rămas neschimbată din 2012, a fost redusă de două ori în ultimele luni ale anului trecut cu un total de 50 de puncte de bază la 2,50%. De asemenea, Autoritatea Monetară a redus cota rezervelor obligatorii de la 4% la 2%. Dirhamul marocan urmează un regim de flotare controlat către un coș de valute în care euro cântărește 80% și dolarul 20%. Cu toate acestea, recent, Banca Centrală și-a exprimat intenția de a trece la un regim de curs valutar mai flexibil în termen de trei ani. În ciuda situației economice mai puțin favorabile, în 2014 deficitul public a scăzut la 5% din PIB, de la 5,4% anul precedent. Cheltuielile cu beneficii sunt de așteptat să scadă la 2,6% din PIB în acest an, ca urmare a eliminării de la începutul anului 2015 a tuturor subvențiilor la hidrocarburi. Această prevedere, combinată cu reforma fiscală care prevede simplificarea TVA-ului și controlul cheltuielilor salariale prin blocarea cifrei de afaceri, ar trebui să conducă la un deficit egal cu 4,3% din PIB în obiectivul Guvernului, aducând ținta pe termen lung convenită cu FMI (deficit egal cu 3% din PIB în 2017).
Balanța de plăți a Marocului înregistrează un deficit curent structural estimat la 6,5% din PIB în 2014 (în scădere față de 8,3% față de anul precedent) cauzat de deficitul comercial ridicat (estimat la aproape 20% din PIB în 2014, jumătate din cauza energiei), compensat doar parțial de excedentele și transferurile contului de servicii. Partea financiară, pe de altă parte, raportează un excedent important, mai mare în valoare absolută decât deficitul de cont curent, datorită ISD, împrumuturilor și ajutoarelor din țările prietene. Anul trecut, Marocul a strâns 2,5 miliarde cu emisiuni de euroobligațiuni (1 miliard Statul, 1,5 miliarde Compania Fosfaților). În 2015, presupunând un preț mediu al petrolului de aproximativ 55 de dolari pe baril, se estimează economii de energie de peste 5 miliarde de dolari (4% din PIB) și, ceteris paribus, o scădere în aceeași sumă a deficitului comercial și a celui actual.
La finele anului 2014, rezervele valutare se ridicau la 18,6 miliarde de dolari, în creștere de la 17,9 miliarde. Cifra rezervelor se compară cu o cerință financiară externă în 2015 estimată de EIU la 15,8 miliarde pentru o rată de acoperire a rezervelor măsurată pe stocul de rezerve la sfârșitul anului 2014 de 1,2. În iulie anul trecut, FMI a acordat Marocului reînnoirea pentru încă doi ani a unei linii de credit preventiv (PLL) în valoare de 5,1 miliarde.. Acest împrumut este acordat țărilor care, deși au fundamente bune, trebuie să facă față unei deteriorări temporare a finanțelor publice și/sau a balanței de plăți din cauza șocurilor externe. Până în prezent, Maroc nu a folosit încă această linie, în ciuda faptului că poziția financiară externă netă se ridică la 61% din PIB în septembrie 2014 și datoria externă egală cu 43% din PIB la sfârșitul anului 2014.
În ciuda îmbunătățirilor, mai multe persistă elemente de slăbiciune, cum ar fi producția prelucrătoare puternic orientată către sectoarele cu forță de muncă intensivă, supuse prin urmare presiunilor concurentiale pe pietele internationale, și o dependență excesivă de un sector primar încă puțin mecanizat și supus variabilității condițiilor climaticeȘi. La aceasta trebuie adăugată condiția de sărăcie în care se regăsește o pondere considerabilă a populației și o rată de creștere insuficientă pentru a absorbi șomajul. În ciuda stabilității politice interne relative, le tensiunile politice din regiunea Orientului Mijlociu reprezintă o frână a fluxurilor din străinătate, în special ISD și turism. Marocul este, alături de Israel, singura țară din sudul Mediteranei a cărei datorie suverană în valută străină este considerată de S&P și Fitch (BBB-) cu grad de investiție și chiar sub gradul de investiție de către Moody's (Ba1). Această evaluare este susținută de nivelul adecvat al rezervelor valutare în raport cu nevoile externe și de eforturile depuse recent de Guvern, sub impulsul FMI, pe drumul consolidării și reformelor fiscale, mai ales prin reducerea subvențiilor. Scăderea prețului petrolului, pe lângă îmbunătățirea poziției externe a țării, este de așteptat să contribuie la reducerea impactului asupra economiei eliminării subvențiilor pentru hidrocarburi.
