Pe 24 noiembrie, cel Document de planificare bugetară (DPB) care ilustrează principalele linii de intervenție ale manevrei finanțelor publice care vor fi incluse în Legea bugetului pentru anul 2023 și care este documentul cheie care este trimis spre evaluare Comisiei Europene.
Având în vedere demararea de astăzi a procesului parlamentar al Manevrei bugetare, aObservatorul conturilor publice (IPC) condus de profesorul Giampaolo Galli, acesta a analizat prevederea, lăudându-i prudența, clarificând unele puncte, dar evidențiind și câteva puncte mai controversate.
Avizul Observatorului CPI asupra Documentului de situație financiară programatică
L "Observatorul „apreciază prudența” cu care documentul evaluează scenariul economic, prognozând o creștere de 0,6% în 2023, și stabilește ținta bugetară la 4,5%, cu 1,1% mai puțin decât soldul preliminar pentru 2022. „Această țintă – subliniază experții – presupune o orientare extrem de restrictivă al finanțelor publice, întrucât deficitul primar, adică net de dobândă, este redus cu mai mult de un punct din PIB față de 2022. Și mai restrictiv (-1,3 la sută) este bugetul primar structural, adică net de efectele datorate unei ascuțite încetinirea economiei”.
În cadrul Dpb este indicat că aproape totul deficitul suplimentar față de tendința de trend – în cifre 22 de miliarde de euro – va fi folosit pentru a face față creșterilor prețurilor la energie. Totuși, subliniază Observatorul, „dintr-o manevră brută de 35 de miliarde, nu mai puțin de 13 miliarde” sunt „împrăștiate în multe pârâuri corespunzătoare a cât mai multe promisiuni electorale. Resursele respective s-ar putea dovedi a fi neprețuite pentru utilizări alternative”, având în vedere că ajutorul acoperă doar primul trimestru al anului 2023 și că unele sectoare (în special sănătatea, educația și, în general, ocuparea forței de muncă) s-ar putea trezi foarte mult în suferință, având în vedere că alocările sunt cu mult sub inflația așteptată.
Ce este în documentul de planificare a situației financiare
Observatorul arată cum, în capitol acoperișuri13,3 miliarde de resurse sunt clasificate ca „alte venituri” (pentru 6,3 miliarde) și „alte cheltuieli” (pentru 7 miliarde), ceea ce înseamnă că nu este clarificată acoperirea întregii părți a manevrei care nu este finanțată în deficit. „Este ușor de imaginat că acesta va fi primul lucru pe care îl va cere Comisia Europeană” subliniază experții, care vorbesc clar despre o „tehnică de marketing politic”
Trecând la intervenții, de departe cel mai important punct se referă la măsurile împotriva draga energie: 19,4 miliarde. Urmat de tăiere pană fiscală care va avea un efect semnificativ abia în 2023 (4,8 miliarde), în timp ce în 2025 efectul măsurii va scădea la aproximativ 660 de milioane. Măsurile în favoarea familii în schimb valorează 937 milioane.
Interesant, în ciuda anunţurilor, un „ceea ce a fost definit scutire de la taxe un efect negativ (pentru un bun 1,117 miliarde) se atribuie deficitului în 2023. Și că în perioada de trei ani 2023-2025, efectul net al măsurii este zero: veniturile mai mari din 2024 și 2025 (datorită faptul că sunt permise rate pe cinci ani) compensează veniturile mai mici din 2023”, subliniază economiștii Observatorului.
Treceți la unice de impozitare, prevedere emblematică a Ligii, „pare să aibă o importanță foarte limitată atunci când este pe deplin operațională”. În 2025, costul pentru stat scade la 339 de milioane de euro. În sfârșit, în ceea ce privește pensiuni „observăm un semn minus, ceea ce înseamnă că deindexarea pensiilor medii și mari valorează mai mult decât setul de măsuri care au fost anunțate drept rezultate importante ale acestei manevre: creșterea (pentru perioada de doi ani 2023-2024). numai) a pensiilor minime, așa-numita cotă 103 și extinderea cu modificări a „Opțiunea femeilor”, subliniază Observatorul.
Cum se schimbă bugetul public?
În 2023 totalul de cheltuieli publice (tendință) este egală cu 1,053 miliarde de euro. Odată cu manevra, cheltuielile cresc cu 17,97 miliarde aproape în întregime destinate ajutoarelor împotriva creșterii prețurilor la energie, la care trebuie adăugate 2,2 miliarde pentru consumul intermediar (preponderent achiziții de sănătate) și 2,1 miliarde pentru transferuri mai mari în cont de capital.
pe introduce pe de altă parte, se preconizează o reducere de 2,1 miliarde, explicată în mare parte prin reducerea contribuțiilor la asigurările sociale. Acolo presiunea fiscală scade cu 2,3 miliarde; în raport cu PIB de la 43,4% la 43,2%. „Sunt modificări minime, care însă sunt justificate în lumina considerației că nu ar fi prudent să se depășească deficitul de 4,5 la sută. Deși s-au spus multe în ultimii ani împotriva acestui fapt, realitatea este că resursele sunt rare”, conchide Observatorul.
