Până pe 20 octombrie, Guvernul va trebui să prezinte Legea stabilității din 2017 și în aceste zile se conturează schema generală a conturilor. Valoarea totală a manevrei ar trebui să fluctueze între 23 și 26 de miliarde de euro, cu toate acestea, peste jumătate din acestea vor trebui folosite pentru a steriliza clauzele de salvgardare care cântăresc mult anul viitor și care amenință să crească cotele TVA de la 10 la 12% și de la 22 la 24%.
Marja de intervenție la celelalte elemente de cheltuieli, pe de altă parte, a fost redusă din cauzaperformanța dezamăgitoare a PIB-ului în 2016, pe care guvernul îl va certifica în scurt timp în nota de actualizare a Documentului Economic și Financiar (prevăzut pentru 26-27 septembrie). Creșterea din acest an este de așteptat să fie mai mică decât cea estimată aproximativ 5 miliarde iar acest lucru va determina o revizuire ascendentă a raportului deficit-PIB, care la rândul său va duce la o comprimare a spațiilor de flexibilitate acordate de Europa.
Iată așadar, conform ultimelor zvonuri, cum ar trebui structurată noua manevră bugetară:
– puțin peste 15 miliarde per sterilizarea clauzelor de salvgardare;
– 2 miliarde pt pensiile (Maimuţă și extinderea notei a paisprezecea);
– între 600 și 900 de milioane pentru interventii de lucru (reducerea impozitului pe salariile de productivitate și mini-extinderea selectivă a scutirii fiscale pentru noii angajați, care ar putea fi limitată la tineri și în Sud, sau doar la stabilizarea studenților în formare);
– cel puțin 2 miliarde pentru investiții („Industria” 4.0, super-depreciere și Ace);
– jumătate de miliard suplimentar pentru reînnoirea contract de stat;
– jumătate de miliard pentru educație și cercetare;
– aproximativ 200 de milioane pentru extinderea bonusuri energetice și renovări;
– între 200 și 300 milioane per familii numeroase cu venituri mici;
– între 300 și 600 de milioane pentru diverse intervenții, precum măsuri împotriva sărăciei;
– cel puțin 1,2 miliarde pentru așa-numitul „cheltuieli neamânabile".
Mai sunt câteva intervenții importante de luat în considerare pe care Guvernul își propune să le excludă din calcul din cauza constrângerilor europene, și anume reconstrucția zonelor afectate de recentul cutremur în Italia centrală (se are în vedere o alocare inițială de 1,6 miliarde) și cheltuieli de securitate.
Nicio problemă însă pt tăierea a trei puncte ale IRES, care era deja avut în vedere în manevra de anul trecut.
În plus, dacă flexibilitatea acordată de Europa o permite, ar putea ajunge și unele credite suplimentare, cum ar fi 100 de milioane pentru noul mijloacele forțelor de poliție şi o întărire a fond de neautosuficiență.
Dimpotrivă, este deja cert că reordonarea documentelor nu va apărea în manevră cheltuieli fiscale.
În ceea ce privește resursele, în primăvara anului trecut Guvernul convenise cu Bruxelles-ul asupra unui deficit în 2016 de 1,8% din PIB, dar dacă ar reuși să ridice din nou ștacheta la 2,2-2,3% ar mai avea la dispoziție încă 6,5%, 8-15 miliarde, care adăugat la flexibilitatea deja garantată ar ridica cheltuielile suplimentare acordate de UE la XNUMX miliarde.
Pentru restul, a treia etapă a revizuirii cheltuielilor ar putea elibera până la 5-6 miliarde (din care 2-3 cu reduceri liniare către ministere, unul din cheltuieli mai mici pentru achiziții și altul dintr-o reducere a provizioanelor pentru Sănătate), în timp ce cel puțin încă două ar fi de așteptat de la noul dezvăluire voluntară pentru restituirea capitalului exportat ilegal.
Se vorbeste si despre o nouă licitație de frecvențe radio și televiziune, de la care Guvernul ar putea obține între 700 de milioane și un miliard de euro.
