Macron se descurcă mai rău decât Hollande. Părea o întreprindere imposibilă și, probabil, judecata este negeneroasă, având în vedere că noul președinte francez, cel mai tânăr (are mai puțin de 40 de ani), a abordat imediat problemele internaționale cu hotărâre și a lansat seria lungă de reforme promise în campania electorală, începând cu cea a muncii și așa-zisa „moralizare” a vieții publice, un fel de lege a conflictului de interese, deja aprobată la sfârșitul lunii iulie.
În ciuda acestui fapt, potrivit unui sondaj Ifop, Cetăţenii francezi au respins primele 100 de zile ale lui Macron la Elysée: 64% dintre intervievați, sau aproape doi din trei, s-au declarat nemulțumiți, în timp ce Hollande – care la sfârșitul mandatului a coborât apoi la un nivel minim în ceea ce privește aprobarea populară – nu a fost pe placul celor 54 de persoane. % dintre concetăţenii săi.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Christophe Castaner, a făcut bilanțul primelor 100 de zile ale noii președinții pe Facebook, enumerand primele succese ale lui Macron: apărarea acordurilor climatice COP21, consolidarea măsurilor anti-terorism, o reînnoire „fără precedent” a Adunării Naționale, a Camerei Franceze, cu o vârstă medie care a scăzut semnificativ.
Cu toate acestea, dificultățile nu au lipsit, așa cum a subliniat o parte a presei transalpine. Pentru a respecta primele trei mari promisiuni (codul muncii, pentru care guvernul a procedat prin decret, moralizarea vieții publice și lupta împotriva terorii), au fost necesare compromisuri care au dus deja la demisia a patru miniștri executivi care s-a format nici acum două luni.
Și apoi a fost mic mare propriu scop al reducerii subvenției pentru locuințe, care a fost tăiat cu câțiva euro și care potrivit multora justifică, mai ales la nivel simbolic, faptul că doar 36% dintre francezi sunt mulțumiți de primele trei luni ale lui Macron, în timp ce la începutul mandatului său erau 62% .
După vacanța de vară, pe care Macron a reușit-o în cel mai rezervat mod posibil, departe de paparazzii care, în schimb, l-au pus în mare criză pe Nicolas Sarkozy în vacanțele sale de lux, tânărul președinte este așteptat să conteste legea bugetului 2018 dar și a reformei pensiilor, care va fi aprobată până în ianuarie, și a sprijinirii șomajului, una dintre măsurile mai „de stânga” promise în campania electorală.
Dacă aceste reforme ar trece fără durere, popularitatea lui Macron ar putea beneficia de ele: între timp, însă, va fi un septembrie de înaltă tensiune pentru el, cu două manifestații mari anunțate deja pentru 12 și 23 septembrie, pentru a protesta împotriva reformei muncii. Înainte de această bătălie, va fi loc și pentru o fereastră internațională, întâlnirile fiind deja programate pentru sfârșitul lunii august cu Angela Merkel, Paolo Gentiloni și Mariano Rajoy.
