Cum să ieșim din criză, globalizare și strânsoarea euro-dolarului? Și poate să-ți găsești propria economie locală, înfloritoare? În afară de manevrele financiare, există cineva care chiar a tăiat capul taurului și și-a creat propria monedă.
De la venirea monedei euro, și mai ales odată cu declanșarea crizei financiare, nu sunt puține sate, orașe sau chiar regiuni din Europa care au reinventat o monedă și o economie locală.
Ultimul de pe listă este doar un orășel din țara noastră. ȘI' File, în provincia Frosinone, 600 de suflete și din august trecut și 20 de mii de bilete tipărite pentru noua monedă locală: Fiorito, cu efigie a primarului, Luca Sellari, și chiar autoproclamarea drept „principat”. Il Fiorito are un curs fix: valorează 0,50 euro.
Mișcarea, cu siguranță provocatoare, a fost făcută pentru protest împotriva guvernului și să recâștige autonomie deplină prin evitarea suprimării Municipiului și unirea cu un alt centru, așa cum se prevedea cea mai recentă manevră economică.
Și Principat? Un alt truc al primarului, care l-ar fi ales deja pe noul „prinț”: „Voința – explică primarul – este de a face Emanuele Filiberto de Savoia principe al principatului nostru. În următoarele zile îl vom invita să ne viziteze țara pentru a o cunoaște și a deveni conștienți de proiectul nostru”. Propunere deja respinsă de persoana în cauză: „Eu prinț de Filettino? Îți mulțumesc că te-ai gândit la mine, dar, sincer, o văd ca pe o ipoteză foarte complicată și greu practicabilă”.
Dar, așa cum am spus, Filettino (și Fiorito) a fost doar cel mai recent caz. Deja inauntru 2003, un orăşel din Bavaria pusese „Chiemgauer”. În acel caz, biletele (în valori de 1, 2, 5, 10, 20 și 50) aveau aceeași valoare ca euro și erau utilizabile într-un circuit de membri ai proiectului, care acum sunt 617. Și ideea, născută la doar un an de la botezul monedei euro, a făcut deja mai mulți convertiți în Germania, unde există deja în jur de șaizeci de monede locale.
De asemenea, în Franța fenomenul a luat loc: în ianuarie 2010, Abeille (literalmente: albina) a apărut la Villeneuve-sur-Lot, în timp ce orașul de Toulouse (jumatate de milion de locuitori) a lansat chiar și Sol-Violette, definită drept „monedă etică”, creată pentru a promova „o dezvoltare economică a solidarității”. Chiar și o regiune, Ardeche du Sud, și-a adoptat propria monedă, Luciole, pentru a „pregăti calea unei economii mai respectuoase cu ființele umane și cu mediul”.
Dar nu numai în Europa: în Statele Unite, în regiunea Berkshire (statul Massachussets), unele asociații au creat un sistem monetar paralel în 2006, the BerkShares. Până în prezent, chiar mai mult de 400 de companii acceptă această monedă și mai mult de 2,7 milioane de acțiuni BerkShares sunt în circulație, schimbabile la 0,95 pentru 1 dolar.
Dar este fenomenul doar provocator și cultural sau ar putea avea și repercusiuni reale asupra economiei acelor țări? A întrebat deja asta Deutsche Bundes Bank, care într-un raport publicat în 2007 a exclus posibilitatea ca noile conuri (care circulau la acea vreme pentru o valoare de doar 200 de euro) să poată concura efectiv cu euro. Mic amănunt, însă, între timp diversele monede locale au ajuns la cifra de aproape un milion de euro în circulație. Impactul asupra economiei este încă irelevant, dar cu siguranță în creștere puternică.
Chiar Banca Franței a diminuat substanțial relevanța efectivă a acestor sisteme economice paralele, pronunțând: „Aceste monede nu sunt interzise de lege, dar nici nu sunt schimbabile: sunt destinate utilizării în circuit închis”.
Urmărește știrile pe: Le Figaro
