Încă din 2012, odată cu intrarea în vigoare a prevederilor referitoare la Basel 3, a început o dură confruntare între reprezentanții băncilor din cele mai avansate țări și autoritățile internaționale de reglementare a creditelor cu privire la o posibilă nouă înăsprire a reglementărilor care vizează consolidarea în continuare a sistem de garanții împotriva riscurilor bancare.
Ar fi al ne-lea șoc de reglementare impus băncilor europene în ultimii 15 ani, după Basel 2 și 3, introducerea Mecanismului Unic de Supraveghere, a sistemului de soluționare a crizelor și a Bail-in-ului, a prevederilor privind guvernanța și a celor privind transparența. a serviciilor financiare. Având în vedere că fiecare nou sistem de reglementare generează impacturi semnificative asupra organizării interne a intermediarilor, necesitând un angajament de durată în ceea ce privește costurile și utilizarea resurselor, este ușor de asumat care vor fi efectele asupra contului de venit și profitabilității sectorului.
La începutul lunii august, confruntarea a dat naștere unei cereri oficiale adresate de către marile bănci europene, americane, canadiene și chiar japoneze – susținute de asociațiile lor comerciale respective – către autoritățile internaționale de reglementare și băncile centrale. Evenimentul are o valoare considerabilă, deoarece niciodată până acum nu a existat o poziție internațională atât de largă și răspândită a industriei bancare, care de fapt se opune într-un mod unitar posibilității unui Basel 4 .
Solicitarea băncilor are ca obiectiv eliminarea condiției de incertitudine reglementară permanentă care împiedică, printre altele, programele de investiții corporative și de consolidare a capitalului. Preocuparea cea mai importantă este însă evitarea înăspririi în continuare a cerințelor prudențiale, care ar provoca inevitabil o nouă criză a creditului, cu efecte ruinante asupra perspectivelor de redresare a economiei globale.
Ținta băncilor este Comitetul de la Basel, adică organismul supranațional însărcinat cu rescrierea regulilor privind creditul, care sunt apoi transformate în legi ordinare de către legislatorii UE și naționali. Este un organism eminamente tehnic, dedicat exclusiv întăririi rezistenței băncilor și, prin urmare, neinteresat de repercusiunile propunerilor sale de reglementare asupra creditului și economiei.
În primul rând, băncile se tem de efectele unei posibile solicitări de cerințe de capital și mai stricte decât cele actuale, care ar face problematice condițiile deja destul de fragile de profitabilitate ale sectorului.
Mai există, însă, un aspect care dă naștere unor preocupări specifice pentru economia țării noastre. De altfel, Comitetul de la Basel intenționează să impună băncilor folosirea unor modele standardizate pentru a califica bonitatea unei contrapărți care solicită credit, refuzând utilizarea modelelor de evaluare internă în uz curent, calibrate pe baza unor ținte specifice ale clienților intermediarilor individuali.
Această schimbare poate fi foarte penalizatoare, mai ales pentru companiile care nu au un rating de companie, adică pentru majoritatea companiilor mici și mijlocii. Noul standard, de fapt, ar obliga o bancă care intenționează să acorde credit unui IMM să pună deoparte o sumă mult mai mare de active decât în trecut și, în consecință, condițiile de comoditate ale împrumutului în sine s-ar înrăutăți.
Se prevede, așadar, o situație oarecum paradoxală care vede promovarea măsurilor de reglementare restrictive într-un context macroeconomic încă slab, în care, în schimb, ar fi necesară o stabilitate maximă a creditului în favoarea economiei. În faza actuală, de fapt, depășind poate situația de urgență, dar cu siguranță nu și criza, este esențial să se îndrepte atenția de la măsurile prudențiale de protejare a sistemului de credit către măsuri capabile să stimuleze creșterea; asta cel puțin până când economia se mișcă constant. Tot pentru că există riscul anulării acțiunii propulsive a BCE cu consecința că, cel puțin în Italia, efectele benefice asupra companiilor noastre ar putea dura un timp foarte limitat.
