Sindicatele - CGIL și Camusso în frunte - împreună cu opoziția politică ridică o controversă furioasă cu privire la regula privind telecomenzile cuprinsă în decret de punere în aplicare a Legii locurilor de muncă, dar astăzi o notă a Ministerului Muncii, semnată de ministrul Poletti, demontează cearta și clarifică cum stau lucrurile cu adevărat.
Potrivit unor interpretări ale raportului transmis de Guvern Camerei și Senatului, de fapt, companiile vor putea desfășura verifică angajații săi prin sisteme audiovizuale (PC-uri, tablete, telefoane de companie) fără a fi încheiat în prealabil acorduri sindicale, ci doar prin transmiterea lucrătorilor unui document de politică de confidențialitate care îi informează despre utilizarea acestor instrumente.
Astăzi, Ministerul Muncii clarifică explicând că legea în cauză „nu liberalizează controalele asupra lucrătorilor și este în concordanță cu indicațiile pe care Garantul de confidențialitate și, în special, cu orientările din 2007 privind utilizarea e-mailului și a Internet".
„Norma privind sistemele audiovizuale și alte instrumente de control cuprinsă în proiectul de decret legislativ pe tema simplificărilor – se arată în nota ministerului, care poate fi citită în linkul atașat în versiunea integrală – adaptează legislația cuprinsă în articolul 4 din Statutul Muncitorilor, datând din 1970, la inovațiile tehnologice intervenite între timp”.
„Ca și prevederea inițială a Statutului – continuă nota – și această nouă prevedere mai prevede că instrumentele de telecomandă, din care derivă și posibilitatea controlării lucrătorilor, pot fi instalate exclusiv pentru nevoi organizatorice și de producție, pentru siguranța muncii și pentru protejarea activelor corporative; și exclusiv cu acordul sindicatului sau, în lipsă, cu autorizația Direcției Teritoriale a Muncii sau a Ministerului”.
„De aceea, trebuie reiterat – conchide ministerul – nu este autorizată nicio telecomandă; mai degrabă, clarifică doar modul de utilizare a instrumentelor ttehnologii utilizate pentru performanța muncii și limitele de utilizare ale datelor colectate cu aceste instrumente. Noul articol 4, de altfel, întărește și protejează poziția lucrătorului și mai bine decât în trecut, impunând ca lucrătorului să i se informeze adecvat despre existența și modalitățile de utilizare a echipamentului de control”.
Înainte să sosească clarificarea de la ministerul condus de Giuliano Poletti, polemica explodase, mai ales în casa CGIL. Liderul organizației sindicale Susanna Camusso, definise regulamentul privind monitorizarea la distanță drept „spionaj împotriva lucrătorilor” și s-a declarat „pregătită să intervină și să evalueze tot ce se poate face, vom începe cu comisiile, vom consulta autoritățile, vom evalua recursurile judiciare, vom evalua va continua mobilizarea si mai ales negocierea”. O furtună la ceașcă de ceai, dar poate chiar și mass-media, înainte de a călări pasiv pe senzaționalismul controverselor nefondate, ar face bine să citească textele și să se documenteze.
Iată declarația guvernului, pentru claritate.
