Italia nu este încă o țară în fruntea inovației tehnologice, dar devine una. Este ceea ce iese din Raportul comunității de inovare și tehnologie de Clubul Ambrosettiprezentat ieri la Forumul Tehnologic din Milano. În prezența unor oaspeți internaționali importanți precum – printre altele – Aneesh Chopra, director de tehnologie la Casa Albă și Yossi Matias, vicepreședinte de inginerie la Google, s-a constatat că într-un ecosistem inovator dominat de Elveția și țări precum Coreea, Singapore și Israel, Italia, deși rămâne penultima în eșantionul celor treisprezece țări-ecosisteme de referință internațională, își îmbunătățește scorul comparativ cu 2014.
„Îmbunătățirile ar trebui să fie considerate structurale, deoarece sunt calculate pe o bază de trei ani și, prin urmare, nu sunt legate de o anumită exploatare momentană”, explică Lorenzo Tavazzi, unul dintre autorii cercetării. Printre cele mai pozitive aspecte se remarcă cu siguranță cel capitalul uman: chiar dacă numărul de brevete este încă mic în comparație cu alte țări (0,24 brevete la mia de locuitori în perioada de trei ani 2011-2013, față de 5,22 în Coreea de Sud și 2,58 în SUA), Italia înregistrează al treilea cel mai bun scor în termeni a numărului de citări pentru fiecare cercetător (5,39). Și dacă este adevărat că ponderea persoanelor angajate în activități de cercetare-dezvoltare este - deși în creștere - încă scăzută (9,8% în 2013), mai trebuie remarcat faptul că numărul studenților la discipline tehnico-științifice între 19 și 25 de ani. este absolut medie, iar scorurile lor sunt medii spre mari.
Creiere care, s-ar părea, pot fi din ce în ce mai puțin înclinate să scape. Acest lucru se datorează și unor intervenții ale guvernelor recente, care totuși nu împiedică Italia să fie ultima pentru dezvoltarea de capital de risc, chiar dacă atractivitatea țării este încă mare și îi permite să aibă al patrulea punctaj la ponderea cercetării și dezvoltării finanțate din străinătate (9,4%). „Ar trebui considerat un fapt pozitiv – explică Tavazzi di Ambrosetti – Casa Europeană – capitalul de risc este doar unul dintre aspecte: este adevărat că suntem în urmă și încă prea legați de finanțarea bancară clasică, care este limitată obiectiv în raport cu unele obiective, dar fiecare țară are propriile caracteristici și în Italia capitalul de risc nu ar putea. lucrează ca în State, de exemplu. Nu trebuie supraestimată importanța sa și faptul că marile capitaluri străine investesc în Italia este foarte pozitiv”.
Deci, cum a fost posibil să revenim parțial pe drumul cel bun și ce direcții mai trebuie urmate? Modelele de urmat, așa cum au raportat comunitatea Ambrosetti și parțial deja implementate de Guvern, sunt Marea Britanie și Franțarespectiv pentru „cutie de brevete” și pentru schema raționalizată de stimulente publice. Decretul care va implementa caseta de brevet, prevăzută de Legea de stabilitate din 2015 pe linia celei adoptate în Regatul Unit în 2013, prinde contur în ultimele săptămâni, tot urmând liniile directoare emise de OCDE. Este o facilitate care oferă scutirea Ires si Irap până la 50% pentru cei care au venituri (net de cheltuielile aferente bunului în sine și efectuate în același an în care a fost generat venitul) provenite din utilizarea directă sau indirectă a imobilizărilor necorporale, cum ar fi brevetele pentru concesionarea utilizării către terți, mărci comerciale și proprietate intelectuală.
În ceea ce privește facilitarea înființării de noi afaceri inovatoare, modelul este „vacanță fiscală” mod francez. „La a intervenit deja și în asta Legea stabilității 2015 – explică Tavazzi – anularea, așa cum se întâmplă în Franța, a restricțiilor de acces la bonus și recunoașterea acestuia pentru toți, indiferent de cifra de afaceri și statutul juridic”. La Paris, însă, 30% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare până la 100 de milioane (peste 5%) sunt acoperite de subvenție, în timp ce regimul italian prevede o scutire de maximum 2015 milioane pentru perioada de aplicare 2019-5 euro pe an. pentru cheltuieli de cercetare-dezvoltare mai mici de 30 de mii de euro și, în general, 25% din cheltuielile efectuate peste media acelorași investiții efectuate în cele trei perioade fiscale premergătoare celei în derulare la 31 decembrie 2015.
Cu siguranță mai complicat, dar pe drumul cel bun. Între timp, aceste măsuri permit Franței, care din punct de vedere al punctajului nu este atât de înaintea Italiei, să aibă un regim mai atractiv: nu numai pentru capital străin, așa cum se întâmplă în Italia, dar și în capacitatea de a atrage capital uman străin. Protecția proprietății intelectuale plasează Regatul Unit în fruntea producției de brevete și a capacității de a crea cel mai bun ecosistem de capital de risc din Europa. Ca să nu mai vorbim că 16% dintre cei înscriși în universitățile britanice sunt străini.
„Cu toate acestea, pârghia fiscală nu este singura problemă – amintește Tavazzi –: există și cea a distanței dintre cercetare și lumea afacerilor”: conform analizei lui Ambrosetti, Italia este de fapt ultima pentru ponderea cercetării și dezvoltării desfășurate în programe finanțate de sectorul privat (1,2% față de 14% în Germania) și pe ultimul loc la exporturi în sectoare de cercetare-dezvoltare ridicate: nici măcar 9%, în timp ce Elveția exportă 44% din produsele sale tehnologice. „Universitatea și afacerile încă nu dialogează”, conchide Tavazzi, subliniind care este poate adevărata provocare a instituțiilor, care deja s-au îndreptat într-un fel spre altceva.
Au venit apoi câteva surprize la citirea indexului regiune cu regiune, compilat pentru prima dată în acest an: deși, de fapt, nu este surprinzător să vedem că Lombardia este singura regiune italiană din top 20 european (deși cu un scor de aproximativ jumătate față de prima clasificată, regiunea germană Baden-Wurttemberg), cu o cheltuială de 4,5 miliarde de euro în 2011 și 737 de brevete depuse la European. Oficiul de Brevete în 2010, un semnal pozitiv vine și din Sud. În special din Campania, care se poziționează la nivelul regiunilor central-nordice cu cheltuieli de cercetare și dezvoltare de 2011 miliarde de euro în 1,24, în concordanță cu cele din Veneto și Toscana și mai mult decât dublu față de Friuli-Venezia Giulia. „Datele surprind până la un anumit punct – explică Tavazzi -, deoarece Campania are o bază industrială puternică și este o zonă extrem de competitivă la nivel tehnologic, datorită în special hub-ului aerospațial”.
