Lituania a fost singurul stat membru din zona euro nefiind înregistrată o scădere a PIB real în primul trimestru al anului. Măsurile de stopare a pandemiei de Covid-19 și a incertitudinii generale au intrat în vigoare în al doilea trimestru, când PIB-ul real s-a contractat cu 5,9% și unde scăderea cererii interne a cântărit cel mai mult. Consumul privat a fost afectat semnificativ de închiderea majorității magazinelor de vânzare cu amănuntul și a sectorului de catering în timpul blocării, în timp ce o scădere a investițiilor s-a înregistrat deja în trimestrul al patrulea din 2019.
În același timp, exporturile nete au scăzut mai puțin decât importurile: unul dintre motivele rezistenței exporturilor provine din relativa stabilitate a cererii externe pentru produse cu valoare adăugată mai mică care reprezintă o pondere considerabilă din producția industrială lituaniană. În general, se poate spune că măsurile de izolare la timp a virusului la începutul pandemiei au ajutat economia în ansamblu. Ca răspuns la criza Covid-19, guvernul a adoptat un pachet amplu de stimulente în martie trecut și a adăugat măsuri suplimentare mai târziu în cursul anului.
Coface estimează că cheltuielile suplimentare, reprezentate în principal de diverse granturi, beneficii și investiții, se vor ridica la aproape 6% din PIB în 2020. În ansamblu, creșterea cheltuielilor și a stabilizatorilor automati pentru deficitul public este de așteptat la 8,5% din PIB . În timp ce majoritatea măsurilor legate de Covid-19 expiră la sfârșitul acestui an, proiectul de buget 2021 conține noi măsuri de cheltuieli egale cu aproape 2% din PIB. De exemplu, guvernul a decis să mărească salariile în sectorul public și a sugerat, de asemenea, unele modificări legale care ar permite indexarea pensiilor, care nu este reglementată de normele actuale.
În ansamblu, datorită reducerii treptate a stimulului, deficitul în 2021 este de așteptat să fie de 6% din PIB, din care 1,5% ar trebui, în cele din urmă, să fie finanțat prin instrumentele de redresare și reziliență. Datorită deficitelor mari anticipate, raportul datorie/PIB este de așteptat să crească de la 35,9% în 2019 la aproximativ 47,3% în 2020 și apoi la 50,8% anul viitor.
Consumul privat a început să se redreseze încă din luna mai, în timp ce producția industrială a înregistrat o revenire considerabilă în iunie. Această tendință pozitivă a continuat în trimestrul III și este confirmată de îmbunătățirea indicatorilor de încredere. Conform previziunilor Comisiei Europene care vorbesc de rezultate bune așteptate în sectorul agricol, PIB-ul real în trimestrul trei ar trebui să revină. Cu toate acestea, creșterea recentă a numărului de infecții cu Covid-19 și măsurile luate pentru combaterea acestuia sunt obligate să influențeze indicatorii economici: PIB-ul real este, prin urmare, de așteptat să scadă cu aproximativ 2,25% în acest an.
Exporturile, inclusiv serviciile de transport, au fost un motor major de creștere pentru economie în ultimii trei până la patru ani. Cu toate acestea, situația fragilă a comerțului internațional și cerințele reformelor UE în domeniul transportului rutier ar trebui să atenueze această tendință în următorii ani. Creșterile mai lente ale salariului minim în sectorul public și restricțiile legate de Covid-19 sunt motivele dinamismului mai scăzut al consumului pe termen scurt. In orice caz, accelerarea investițiilor din UE iar proiectele ulterioare inițiate de guvern ca răspuns la criză sunt de așteptat să conducă la o creștere a formării totale brute de capital. În general, creșterea PIB-ului Lituaniei este de așteptat să atingă 3% în 2021 și apoi să rămână peste 2,5% în anul următor.
În 2020, balanța de plăți curentă va prezenta un deficit mic: deși moderarea cererii interne va limita importurile, scăderea cererii UE va agrava deficitul de mărfuri. Excedentul comercial (2,3% în 2019) generat de nivelul ridicat al exporturilor de servicii, în special turism și transport rutier, este deci așteptat să scadă. Transferurile (2,2% din PIB), compuse în principal din remitențe și fonduri europene, deși rămân constante, nu vor compensa deficitul de venituri (5,3%), atribuit stocului ridicat de investiții directe din țară (25% din PIB) . Nu sunt de așteptat schimbări majore în ceea ce priveşte investiţiile străine de portofoliu.
Migrația netă a fost pozitivă pentru prima dată în 2019 și este foarte probabil să fie din nou pozitivă în acest an, deși este încă devreme să vorbim despre o inversare a tendinței. În același timp, blocarea și situația epidemiologică sunt relativ mai bune decât în mulți alți parteneri europeni ar putea reduce ușor emigrația în 2020. Pandemia a pus totuși în pericol o serie de locuri de muncă, în special în sectorul serviciilor: șomajul crește de la 6,1% în ianuarie la 9,6% în august. Pentru a atenua situația, guvernul a introdus o serie de măsuri pentru a proteja ocuparea forței de muncă și pentru a oferi sprijin suplimentar pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă: potrivit previziunilor, aceasta va scădea de la 8,9% în 2020 la 8,0% anul viitor și se preconizează că va continua să scadă în 2022.
În general, este de așteptat ca inflația să se stabilească la 1,3% în acest an, urmând să crească la 1,5% și, respectiv, 1,7% în 2021 și 2022 datorită redresării economice. Conform bugetului aprobat de Guvern, veniturile vor crește semnificativ (9%), aproape în același ritm cu cheltuielile (8%). Proiectul de lege prevede majorarea accizelor la băuturi alcoolice, tutun și combustibil, cu scutire de accize la motorina utilizată pentru încălzire; concomitent se lărgește baza de impozitare a proprietăților imobiliare și se introduce o taxă pe mașinile poluante. Pachetul fiscal include și propuneri de impozitare a activităților instituțiilor de credit și ale lanțurilor de retail pentru a încetini creșterea pragului nefiscal.
Scopul declarat este de a acumula rezerve (până la 1,6 miliarde de euro în 2020, egal cu 3,3% din PIB) și de a reduce datoria publică, din care 75% este deținută de nerezidenți și aproape 30% este exprimat în valută. Această componență a datoriei externe brute a Lituaniei (75,7% din PIB în 2018) trebuie luată în considerare în lumina compoziției sale: Stat (39%), Banca Centrală (27,5%), bănci (11%), companii nefinanciare (26). %), active deținute în străinătate de țară (84% din PIB).
După o performanță puternică în 2019, creșterea este de așteptat să încetinească în 2020, pe măsură ce începe să se îndrepte către nivelul său potențial. Consumul privat (două treimi din PIB), principalul contributor la creștere, este de așteptat să rămână puternic datorită creşterii veniturilor, indexarea pensiilor, salarii minime mai mari și o piață a muncii vibrantă. Piața muncii beneficiază de îmbunătățirea nivelului istoric ridicat al imigrației, care se așteaptă să depășească nivelul la fel de ridicat al emigrației. În același timp, înăsprirea pieței muncii și creșterea salariului minim, care este ridicat în comparație cu productivitatea, va avea un impact negativ asupra competitivității afacerilor și, în consecință, asupra exporturilor (80% din PIB) într-un scenariu care vede o creștere a tensiunilor comerciale internaționale.
Investițiile (aproape 20% din PIB), inclusiv investițiile finanțate de UE, sunt de așteptat să continue într-un ritm similar în 2020. Investițiile private în echipamente și proprietate intelectuală sunt de așteptat să rămână un motor important de creștere, deoarece companiile continuă să se confrunte cu deficit de forță de muncă. și rate mari de utilizare a capacității. E de asteptat construcțiile rezidențiale vor contribui la creștere a investiţiilor într-o măsură mai mică datorită condiţiilor de finanţare mai puţin favorabile.
