Spunem de ceva vreme, chiar și pe aceste pagini ale FIRST online, că, deși intervențiile asupra creditelor la export pe termen mediu sunt bine concepute și ajută efectiv companiile care trebuie să acorde prelungiri de plată contrapărților străine, încă mai sunt multe de făcut pentru un sprijin real pentru investițiile străine directe (ISD) ale companiilor noastre, și în special ale IMM-urilor.
Ieri FIRST online a publicat anunțul acordului semnat între Simest, Abi și Arab Bank Union, pe baza căruia un grup de lucru va da viaţă în scurt timp celui Fondul de parteneriat mediteranean, un fond de circa 200 de milioane de dolari pe care Italia îl creează cu colaborarea țărilor în cauză, BEI (Banca Europeană de Investiții), Uniunea Băncilor Arabe și alte entități private. Obiectivul Fondului este de a însoți dezvoltarea economică a zonei mediteraneene, printr-o alocare maximă de fonduri stabilită deja la 800 de milioane de dolari (circa 584 de milioane de euro la cursurile de schimb curente). Fondul va acționa pe patru fronturi: de capital de risc (adică intrarea în capitalul companiilor tinere de înaltă tehnologie pentru a le însoți creșterea), garanții pentru a facilita accesul la creditul bancar, finanțare destinat IMM-urilor din zonă e asistență și consiliere.
Acest fond ar putea fi instrumentul potrivit pentru a însoți IMM-urile noastre în dezvoltarea lor pe piețele externe și pentru a ajuta afacerile locale să se îndrepte către o creștere durabilă. Desigur, totul va depinde de rezultatul final, dar și de solicitările pe care IMM-urile italiene și companiile africane le vor adresa Fondului. Cu toate acestea, există câteva elemente de optimism. În primul rând, parteneriatul public-privat este un factor pozitiv, deoarece prezența băncilor private va putea direcționa intervențiile publice către proiecte care sunt efectiv profitabile și capabile să creeze valoare adăugată, în timp ce prezența partenerilor publici relevanți - precum BEI. și Simest - vor permite limitarea costurilor și controlul asupra utilizării fondurilor. În al doilea rând, dacă într-adevăr intervenția în companii cu potențial ridicat de creștere ia forma capitalului de risc (adică capital de risc), aceasta va constitui un stimulent pentru crearea de noi companii, de ambele părți ale mare nostrum, mai competitiv și competitiv; și să recunoaștem, va fi un descurajator pentru toate companiile noastre care pleacă în străinătate gândindu-se doar la o relocare bazată pe simpla căutare a unui loc de muncă cu salarii mici (o formă de ISD din ce în ce mai ieșită din istorie și din economie). În al treilea rând, instrumente precum garanțiile și împrumuturile directe sunt din ce în ce mai esențiale pentru a facilita accesul la credit, mai ales în țările în care prezența băncilor noastre este limitată sau inexistentă.
În esență, experiența acestui Fond ar putea constitui un banc de încercare pentru experimentarea și lansarea de noi forme de sprijin pentru ISD ale companiilor noastre, poate către noi zone (de exemplu țările noii Europe sau America Latină) și poate cu intervenția unor noi parteneri (de exemplu, Regiunile, în colaborare cu Simest). Important este să ținem cont de două concepte: din partea intervenției publice, că proiectele trebuie privite nu cu un ochi birocratic, ci cu unul antreprenorial și de dezvoltare; de partea afacerilor noastre, că vremea stimulentelor să plouă a trecut de mult și trebuie să învețe să ia de la sectorul public ceea ce este cel mai util, cum ar fi asistența, acoperirea riscurilor și accesul mai ușor la credit.
22.09.11
www.gpgarioni.it
