Sistemul nostru imunitar depinde de ceea ce mâncăm pentru a funcționa bine. În țările în curs de dezvoltare, decesele cauzate de infecții nu se datorează adesea infecției în sine, ci incapacității organismului nostru de a o combate din cauza deficiențelor de nutrienți. Prin urmare, au un sistem imunitar eficient este esențial pentru a ne apăra împotriva bolilor sau a eventualelor infecții. De exemplu, persoanele cu diabet zaharat au mai multe șanse să moară de Covid-19 (unul din doi americani sunt prediabetici sau diabetici), reducerea consumului de zahăr și amidon care suprimă sistemul imunitar este esențială. Nutriția adecvată, odihna adecvată și exercițiile fizice ne ajută să ne menținem sistemul imunitar ridicat.
Nu există dovezi științifice privind eficacitatea alimentelor care pot preveni sau vindeca coronavirusul. Unele studii se concentrează pe quercetină, unul dintre cei mai puternici flavonoizi. În orice caz, a avea un sistem imunitar bun este esențial, dar depinde foarte mult de alimentele pe care le aducem la masă.
Ce alimente sunt esențiale pentru o alimentație corectă și sănătoasă? Mai multe studii au arătat că zaharuri rafinatepoate suprima sistemul imunitar ore întregi după ce a fost luat. Limitându-le – după cum a explicat Giuseppe Nocca, profesor de istorie a alimentelor la Fundația Bio Campus din Latina, în discursul său din secțiunea Știri din lumea alimentară, sistemul imunitar este ajutat să funcționeze mai bine.
Nutriția adecvată necesită, de asemenea, aportul de proteinăesențială pentru funcția imunitară. Malnutriția proteică este un factor de risc semnificativ. Proteinele de origine vegetală, precum leguminoasele, nucile și semințele sunt suficiente dacă sunt consumate în cantități suficiente.
Mai mult, sănătatea trece din intestin și din acest motiv trebuie menținută în echilibru, luând așa-numitele alimente. probiotice (microorganisme vii și active). Ele contrastează disbioza (dezechilibrul florei intestinale) și împiedică proliferarea bacteriilor patogene. Le găsim în varză murată, kimchi, natty, miso, tempeh, iaurt și chefir. Probioticele, pentru a trăi, au nevoie de o hrană adecvată, adică prebiotice (fibre alimentare nedigerabile) găsite în: sparanghel, anghinare, anghinare, păpădie, praz, ceapă, usturoi, banane, fasole, mere, jicama, semințe de in și alge marine.
Vitaminele, după cum știm, sunt fundamentul oricărui regim de sprijin pentru sănătate. Hai sa vorbim despre vitaminele A, B, C, D și E. Vitaminele A, D și E sunt liposolubile, se dizolvă în grăsime și de aceea se pot acumula în țesutul adipos și din acest motiv nu este necesar să le luați cu o anumită regularitate. În timp ce B și C sunt solubile în apă, ele nu sunt stocate de corpul nostru.
La vitamina A preformată (forma activă), se găsește mai ales în alimentele de origine animală: ficat, ouă, lapte și derivate. In timp ce provitamina A (beta-caroten) alimente de origine vegetală: fructe și legume galben-portocaliu-roșu sau verde închis: caise, morcovi, fructe de padure, rosii, dovleac, busuioc, patrunjel, spanac si broccoli.
Vitamina A este benefică pentru vederea, dezvoltarea și întărirea oaselor, creșterea dinților și întărește și menține pielea sănătoasă. De asemenea, protejează plămânii de infecții.
Le vitaminele B sunt micronutrienți fundamentali pentru organismul nostru, sunt buni pentru piele, unghii și păr, dar mai ales echilibrează colesterolul prezent în sânge, reglează tensiunea arterială și îmbunătățesc memoria și funcția creierului. În plus, reduc atât oboseala, cât și oboseala.
Sunt în alimentele organelor animale, precum carnea de porc sau în carne de pasăre, organe, pește, slănină, ouă și lapte și derivatele acestuia. De asemenea, în legume: legume cu frunze verzi, mazăre, soia, leguminoase, sparanghel, cereale integrale, germeni de grâu, fructe uscate și drojdie de bere uscată.
La vitamina C îndeplinește mai multe funcții. În primul rând este esențial pentru sănătatea și creșterea celulelor și țesuturilor, apoi este un antioxidant puternic și ajută la prevenirea riscului de apariție a tumorilor, în special la nivelul stomacului. Este localizat în alimente proaspete, deci fructe si legume precum: citrice, capsuni, cirese, mandarine, kiwi, salata verde, radicchio, spanac, broccoli, varza, rosii, ardei si cartofi, in special cartofi noi. Este recomandat sa consumi aceste alimente crude sau insuficient gatite pentru a te bucura de toate beneficiile pe care le poate aduce aceasta vitamina.
La vitamina D, cunoscut și ca „prietenul soarelui”, este important pentru sănătatea oaselor și a dinților și ajută la menținerea nivelului de calciu. De asemenea, promovează buna funcționare a sistemului imunitar și a mușchilor. Studiile au arătat că persoanele cu deficit de vitamina D au de 11 ori mai multe șanse de a face răceală sau gripă, în timp ce suplimentarea acesteia poate reduce această șansă cu 42%.
De ce prieten al soarelui? În lunile de vară, când ne expunem la soare, organismul nostru produce în mod autonom vitamina D. În timp ce iarna trebuie luată prin alimente, chiar dacă este continute in putine alimente de origine animala si deloc in cele vegetale. Îl putem găsi în somon, ton, pește-spadă, macrou, stridii, creveți, sardine, ouă (în special în gălbenuș), lapte, lapte de soia, ficat de bovină, cicoare, păpădie, busuioc, ciuperci, cacao și ciocolată. Uleiul de ficat de cod este, de asemenea, o sursă excelentă a acestei vitamine.
La vitamina E este un antioxidant care ne protejează de radicalii liberi, care ne pot slăbi sistemul imunitar. Antiinflamator și antiplachetar, joacă un rol important ca cardioprotector. Îl putem găsi mai ales în fructe uscate, în uleiuri vegetale (soia, porumb, floarea soarelui), în margarină și germeni de cereale integrale. Este prezent și în cartofi dulci, spanac, verdeață de păpădie, sparanghel, năut, creson, broccoli și castane.
Apoi, există și unele minerale care sunt esențiale pentru buna funcționare a sistemului imunitar, cum ar fi fier, cupru, seleniu și zinc. Acesta din urmă întărește sistemul imunitar împotriva virusurilor gripale și a infecțiilor bacteriene. De asemenea, îmbunătățește vederea și, în același timp, întărește memoria. Se găsește în carnea roșie, pește și crustacee (în special în stridii), ouă, lapte și derivate, tărâțe de grâu, cereale integrale, leguminoase, dovleac, drojdie de bere, ciuperci, fructe uscate și cacao.
Fierul ajută la întărirea sistemului imunitar și la creșterea rezistenței fizice. Este esentiala pentru activitatea unor enzime si pentru producerea unor hormoni. Îl putem găsi în alimente precum carne roșie, organe, cereale, legume cu frunze verzi, fructe uscate și ciocolată neagră. În schimb, cuprul este implicat în răspunsul imunitar, din acest motiv contribuie la funcționarea sistemului imunitar, ajutând la combaterea infecțiilor și a radicalilor liberi. Alimentele bogate în cupru sunt crustacee, leguminoase, cereale integrale, cacao și fructe uscate.
În cele din urmă, seleniul susține sistemul imunitar prin stimularea producției de anticorpi în organismul nostru și se găsește în principal în pește, carne, legume, lapte, leguminoase și fructe uscate (în special fistic, caju și nuci).
Potrivit diverselor studii, lipsa vitaminei B poate avea, de exemplu, consecințe dăunătoare asupra creierului nostru. Acest deficit ar duce la o scădere a capacităţilor noastre. Este deci necesar sa stim ce alimente sa eviti pentru a nu suferi de aceste probleme.
Zaharuri: unii oameni consumă foarte multe dulciuri, astfel încât au un exces de zahăr în sânge. Potrivit Universității din Berlin, acești oameni sunt mai susceptibili de a suferi de probleme de memorie.
Mâncare proastă: Cercetările de la Universitatea din California arată că mâncarea rapidă nu este bună pentru creierul nostru. Acest tip de alimente este bogat în calorii și grăsimi saturate sau procesate, care sunt dăunătoare pentru sinapsele din creier. De asemenea, acţionează negativ asupra moleculelor legate de memorie şi învăţare.
Carne roșie: consumul de carne rosie afecteaza memoria. Un studiu din Boston a constatat că persoanele care mănâncă multă carne de vită au o funcție cognitivă mai scăzută decât persoanele vegetariene, de exemplu.
Carbohidrați simpli: Acest grup de alimente include lapte integral, făină și zaharuri rafinate. Ele pot provoca probleme de memorie, în special la pacienții cu diabet zaharat de tip 2. De asemenea, reduc performanța academică.
Fructoză: Este prezent în toate alimentele procesate. Se gaseste si in alimentele la care se adauga sirop de porumb (bauturi racoritoare, sucuri zaharoase, conserve de fructe). Provoacă încetinirea creierului și provoacă probleme de memorie.
Cele cinci grupuri menționate mai sus nu sunt singurele alimente dăunătoare. De fapt, există și alte alimente care ne pot afecta și dezvoltarea creierului și a inteligenței.
băut: Pe lângă faptul că ne afectează ficatul pe termen lung, provoacă „ceață creierului” sau confuzie mentală. Ne afectează capacitatea de a gândi clar în cele mai obișnuite momente din viața noastră de zi cu zi. Și este ireversibil.
Prăjit: conțin substanțe chimice, aditivi, arome și coloranți artificiali. Acestea ne afectează comportamentul, provoacă hiperactivitate și ne perturbă funcționarea cognitivă, precum și celulele nervoase din creier. Dintre toate uleiurile folosite la prăjit, uleiul de floarea soarelui este cel mai periculos.
Alimente foarte sărate: stim deja ca sarea nu este buna pentru tensiune, nici pentru boli de inima. Dar poate afecta funcționarea creierului nostru, cum ar fi capacitatea de a gândi și a raționa.
Cereale rafinate: Mai probabil să experimenteze confuzie mentală sau pierderi de memorie.
Proteine procesate: această grupă include cârnații și mezelurile. Aceste proteine nu izolează sistemul nervos - de fapt, îl supraactivează. Același lucru se întâmplă apoi în creier, provocând serioase dificultăți de concentrare.
Grăsimi procesate: Aceste grăsimi produc și colesterol, provoacă obezitate și unele probleme cardiace. Ele fac creierul nostru mai lent și, de asemenea, cresc riscul de accident vascular cerebral.
Îndulcitori artificiali: Îndulcitorii sunt adesea considerați mai buni decât zahărul, mai ales atunci când țineți dietă. Aceasta este o greșeală. Este adevărat că îndulcitorii nu au calorii, dar pot fi contraproductivi pentru organismul nostru. Dacă sunt luate pentru o perioadă lungă de timp, acestea pot provoca leziuni ale creierului și pot încetini abilitățile noastre cognitive.
Sănătatea sistemului nostru imunitar depinde de mulți factori. Îngrijirea corpului nostru ajută sistemul imunitar împotriva amenințărilor externe (viruși, paraziți, bacterii sau ciuperci) sau interne (celule canceroase). Toate acestea depind de stilul nostru de viață: de la alimentație la activitate fizică, de la nivelul de stres la odihnă. O dietă echilibrată și diversificată poate întări sistemul imunitar, dar nu ne poate proteja de riscul unei infecții cu Covid-19.
