Acțiune

Misterele câmpurilor flegreene pe „Rapoarte științifice”

Un grup de cercetători de la Institutul de Vulcanologie a reconstruit subsolul uneia dintre cele mai sugestive zone de mediu din Marea Mediterană. Se caută o sinteză între știință, cercetare și tehnologie. Încurajează cercetarea științifică.

Misterele câmpurilor flegreene pe „Rapoarte științifice”

Cinci sute de metri de subsol în versiune 3D și posibilitatea de a prezice noi erupții. O noutate absolută, toată italiană, rezultatul muncii unei echipe de cercetători de la Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV) pe câmpurile flegreene. „Rapoarte științifice” ,revistă de "Naturi" public studiul zonei mai mult arheologice şi de mediu observat a Mediteraneio.Imagini tridimensionale cu reconstrucția particulară a vulcanului Solfatara care trezesc interesul vulcanologilor și oamenilor de știință ai pământului. Curiozitatea culturală a miilor de turiști care vizitează locuri dragi împăraților și nobililor romani nu va întârzia să apară. Un context evocator, uneori martirizat, de mediu, care a inspirat scriitori, poeți, artiști.

ARea Flegrean la nord de Napoli este cu atât mai mult atractiv daMai găsi în Campania. Arie protejata cu un habitat pretios din 2003 reunita in Parcul Regional Campi Flegrei. Aici se află și oaza WWF a Astroni, o altă calderă vulcanică sugestivă, loc de experimente de mediu și de conservare a vieții sălbatice. Peștera Sibilla Cumana descrisă în Eneida este la doar câțiva pași. Mândria cercetătorilor INGV pentru studiul lor este împărtășită cu colegii de la Departamentul de Științe și Resurse de Mediu al Universității „Federico II” din Napoli în aceste zile.

Dar despre ce vorbim? Din UNA cercetarea se întoarce cu utilizarea tomografiei cu rezistivitate electrică fără fir  care a reconstruit Partea centrală a zonei vulcanice subțire la o adâncime de 500 de metricel. O metodologie cu instrumente amplasate la suprafață, care a scos în evidență fără fir structurile îngropate de erupții, traseele de urcare a lichidelor și gazelor și multe altele. Interesul științific al publicației este legat și de interesele economice pentru exploatarea energiei geotermale în zonă. Pentru anul viitor ar trebui să intre în funcțiune o fântână, în ciuda unor proteste și a autorizațiilor dezbătute. Știința, cercetarea și tehnologia pot crește în beneficiul unui teritoriu care are un potențial neexplorat.

Antonio Troiano, cercetător INGV și coautor al studiului pe zonă, explică că cercetarea a fost efectuată cu criterii inovatoare de achiziție și proceduri originale de analiză a datelor. Modelul 3D utilizat a arătat și o corelație excelentă cu hipocentrii cutremurelor înregistrate la suprafață între 2011 și 2019. Se stie ca din multi ani zona Flegreancoexistă cu bradizeismul asta face viața este dificilă pentru mii de oameni.Acum sunt detalii importante - adaugă Roberto Isaia, un alt autor al studiului - pentru cunoașterea structurală a întregii caldere Flegree. Datorită datelor dobândite, este posibil să se evalueze mai bine posibilele și noi erupții nefericite, acel risc constant pentru zeci de municipii din zona napolitană. De asemenea, se vor putea perfectiona noi modele fizico-matematice pentru a intelege mai bine fenomenele fumarolelor care au caracterizat intotdeauna Solfatara si zonele invecinate.  

Publicarea într-o revistă prestigioasă conferă autoritate Institutului Italian de Vulcanologie care tocmai a sărbătorit primii 20 de ani. Panorama a cercetării italiene , cu toate acestea, nu este interesant din cauza lipsei cronice de finanțare public și incapacitatea de a folosi chiar aceia Europeni. Președintele INGV Carlo Doglioni în reconstruirea istoriei instituției (născut printre altele din unificarea istoricului Observator Vezuviu) indicase reconstrucția 3D a întregului subsol italian de până la 200 de kilometri adâncime, un angajament prioritar pentru studiu și protecția mediului a teritoriului italian. Din domeniile Flegree au venit primele rezultate importante, apreciate pe plan internațional. Dacă doriți un semnal instituțiilor noastre să investească în cercetare științifică 

cometariu