Piața italiană de date este în creștere, dar este esențial să se mențină o abordare deschisă și neprotecționistă, așa cum a încercat Franța să facă și nu a reușit, pentru a maximiza competitivitatea și inovația țării. La această concluzie s-a ajuns studiul realizat de Institutul pentru Competitivitate (I-Com) în colaborare cu Open Gate Italia intitulat „O strategie cloud pentru o Italia mai competitivă și mai sigură”. Analiza oferă mai multe date interesante, conform cărora o adoptare deplină și conștientă a cloud computingului de către companiile italiene le-ar putea crește cifra de afaceri cu 600 de miliarde de euro, din care mai mult de jumătate ar beneficia întreprinderilor mici și mijlocii. Nu numai atât: conform I-Com, sistemele de management al datelor ar putea genera în sectorul public al ţării un impact de până la peste 1 miliard în economii pe an, datorită costurilor mai mici cu energie și productivității mai mari a personalului, cu tot ceea ce presupune aceasta în ceea ce privește optimizarea resurselor publice.
În prezent, însă, doar 30% din eșantionul de companii analizat adoptă acest tip de tehnologie, în special cloud-ul public, cu o incidență mai mare în clasele de venituri peste 10 milioane de euro. „Dacă este utilizat pe scară largă pe întreg teritoriul, ar putea reprezenta un factor favorizant real al transformării digitale nu numai a întregului sistem de producție italian, ci și a administrației publice”, explică I-Com în comunicatul de presă. Studiul – editat de președintele think tank-ului Stefano da Empoli și cercetător senior Lorenzo Principali – a fost prezentat în cadrul unui webinar organizat în colaborare cu Open Gate Italia, la care au participat experți și reprezentanți ai instituțiilor, politicii și ai lumii producătoare.
Raportul I-Com subliniază cum, mai ales în contextul pandemiei de Covid-19, cloud computing și-a asumat o anumită valoare strategică atât pentru utilizarea pe scară largă de către întreprinderi, administrații publice și cetățeni, cât și pentru că este o tehnologie esențială care permite transformarea digitală. În acest sens, potrivit datelor publicate de IDC, valoarea globală a economiei de date din Bătrânul Continent depășește astăzi 350 de miliarde de euro și estimările prevăd o nouă creștere până în 2025, când piața va ajunge la 550 de miliarde. Pe lângă valoarea economică incontestabilă și în creștere, piața de date prezintă și probleme delicate de securitate și geopolitică. Din acest punct de vedere, potrivit I-Com, o problemă pe care decidenții politici sunt chemați să nu o subestimeze este legată de consecințele pe care alegerile privind suveranitatea digitală le vor avea asupra competitivității: închiderea în apărare poate să nu se dovedească a fi înțeleaptă. alegere și un punct de cotitură autarhic din punct de vedere tehnologic ar risca să reducă competitivitatea internațională a Europei și a Italiei însăși.
În acest sens, conform studiului I-Com, acestea sunt multe și de natură diferită contraindicații ale unei abordări naționale protecționiste față de cloud. Printre acestea, o reducere a economiilor de scară și a ratei de inovare și o potențială limitare a ofertei de servicii cloud avansate (în special Big Data, inteligența artificială și Internetul obiectelor), esențiale pentru transformarea digitală a sistemului de producție. Și din nou, în ciuda ridicării barierelor, repercusiuni ulterioare ar putea apărea (paradoxal) și asupra nivelului general de securitate al organismelor publice și al companiilor, din cauza necesității implementării în mod independent a celor mai avansate tehnologii de protecție cibernetică pe un perimetru foarte mare. În practică, pericolul unei abordări excesiv de protecționiste ar risca să reducă sau să anuleze beneficiile importante care ar rezulta dintr-o piață cloud deschisă, integrată și complet dezvoltată.
„Este important să încurajăm interoperabilitatea serviciilor cloud și portabilitatea datelor și aplicațiilor, utilizarea standardelor deschise și partajarea tehnologiilor și bunelor practici capabile să îmbunătățească nivelul general de inovare al sistemului”, a subliniat președintele I- Cu Stefano da Empoli. Același economist a adăugat apoi că „o piață cloud europeană și națională deschisă și competitivă, lipsit de tentaţiile iluzorii autarhice şi etatiste, reprezintă cea mai bună poartă de acces pentru afaceri, administrații publice și alte organizații angajate în transformarea digitală”.
Restul exemplul de faliment al Franței este la îndemâna tuturor și este menționat în dezbaterea propusă de I-Com: lansat în 2009 pentru a oferi servicii cloud „de stat” sectorului public și întreprinderilor, proiectul Andromède a fost implementat printr-un parteneriat public-privat în care statul însuși figura ca acționar al majoritar si in care au fost implicati si unii mari operatori. Însă, în urma unor acorduri eșuate și a unor probleme financiare, proiectul inițial a fost abandonat, ducând la ieșirea subiecților implicați și întreruperea serviciilor planificate inițial.
