Războaie, foamete, migrații. Este un scenariu apocaliptic dar realist si deloc de subestimat, cel descris in ultimul Raport „Schimbări climatice și teritoriu” al comitetului științific al ONU pentru climă, IPCC, publicat joi dimineață la Geneva. „Solul este o resursă crucială” este punctul de plecare al întregului Raport, care reamintește încă o dată modul în care încălzirea globală provocată de om va crește seceta și precipitațiile extreme în întreaga lume, punând în pericol producția agricolă și securitatea aprovizionării cu alimente. Consecințele vor fi plătite mai ales de cele mai sărace populații din Africa și Asia, cu războaie și migrații. Dar și Mediterana este expusă unui risc ridicat de deșertificare și incendii. Prin urmare, nimeni nu se poate simți exclus din catastrofă.
În octombrie 2018, IPCC a publicat raportul climatic care avertizează că, dacă lumea nu reduce imediat emisiile de gaze cu efect de seră, încălzirea globală ar putea depăși deja pragul de +2030 grade până în 1,5 nivelurile preindustriale. S-a ajuns așadar la concluzia că este necesar să se mențină „mult sub” o creștere de 2 grade, tinzând spre obiectivul de +1,5. De atunci s-a făcut puțin beton. Noul studiu lansat la Geneva se concentrează pe relația dintre schimbările climatice și teritoriu, studiind consecințele încălzirii asupra agriculturii și pădurilor. A fost pregătit de 66 de cercetători din întreaga lume, inclusiv de italianca Angela Morelli. Pentru prima dată, notează IPCC, 53% dintre cercetători provin din țări în curs de dezvoltare.
DESERTIFICAREA ȘI DEGRADAREA TERENULUI
Ideea este că, chiar și cu încălzirea globală la 1,5 grade față de nivelurile preindustriale (cel mai ambițios obiectiv al Acordului Climatic de la Paris din 2015), riscurile din lipsa de apă, incendii, degradarea permafrostului și instabilitatea aprovizionării cu alimente. Dar dacă schimbările climatice vor atinge sau depășesc 2 grade (ținta minimă de la Paris), riscurile vor fi „foarte mari”. Într-adevăr, pe măsură ce temperaturile cresc, frecvența, intensitatea și durata evenimentelor legate de căldură, inclusiv valurile de căldură, vor continua să crească până în secolul XNUMX, prezice studiul. Ele vor creștefrecvența și intensitatea secetelor, în special în regiunea mediteraneană și sudul Africii, la fel de bine ca evenimente de precipitații extreme.
SIGURANȚA ALIMENTARĂ ÎN RISC
Se preconizează că stabilitatea aprovizionării cu alimente va scădea pe măsură ce amploarea și frecvența evenimentelor meteorologice extreme, care perturbă lanțul alimentar, cresc. Agricultura și utilizarea terenurilor sunt responsabile pentru 23% din emisiile de gaze cu efect de seră ale omului. O dietă mai echilibrată bazată pe produse cu emisii scăzute de carbon (legume și fructe, mai puțină carne roșie) ar putea elibera până la 4 până la 25 de milioane de kilometri pătrați de suprafață și ar însemna mai puține emisii, egale cu peste trei miliarde de tone de CO2 pe an.
Nivelurile crescute de CO2 pot scădea, de asemenea, calitățile nutriționale ale culturilor. În regiunile aride, schimbările climatice și deșertificarea vor cauza reduceri ale productivității culturilor și animalelor. Zonele tropicale și subtropicale vor fi cele mai vulnerabile. E de asteptat Asia și Africa vor avea cei mai mulți oameni afectați de creșterea deșertificării, în timp ce America de Nord, America de Sud, Marea Mediterană, Africa de Sud și Asia Centrală vor avea o creștere a incendiilor de vegetație.
Schimbările climatice pot amplifica migrația atât în interiorul țărilor, cât și între acestea. Evenimentele meteorologice extreme pot duce la perturbarea lanțului alimentar, pot amenința standardele de viață, pot exacerba conflictele și pot forța oamenii să migreze. Schimbările climatice vor crește, de asemenea, impactul economic negativ al gestionării nesustenabile a terenurilor.
REMEDIILE SUNT
Producția alimentară durabilă, managementul durabil al pădurilor, managementul carbonului organic al solului, conservarea ecosistemelor, restaurarea terenurilor, reducerea defrișărilor și a degradării, reducerea pierderilor de alimente și a risipei. Potrivit raportului IPCC, acestea sunt instrumentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și, prin urmare, a încălzirii globale, prin managementul terenurilor. Potrivit studiului, unele măsuri au un impact imediat, în timp ce altele durează decenii pentru a obține rezultate. Dar nu toate remediile dau rezultate imediate
Ele sunt imediat eficiente în conservarea ecosistemelor care captează cantități mari de carbon, cum ar fi mlaștinile, zonele umede, pajiștile, mangrovele și pădurile. Pe de altă parte, împădurirea și reîmpădurirea, refacerea ecosistemelor cu captură ridicată de carbon, activitățile agrosilvicole, refacerea solurilor degradate sunt măsuri pe termen lung.
