La Grecia remediu in extremis la incertitudinile Eurogrupului, dar rămâne la cheremul diferențelor dintre UE și FMI. Astăzi expiră obligațiunile grecești de 5 miliarde de euro iar în ultimele zile se răspândise teama de faliment. Dar Atena a găsit o modalitate de a supraviețui: „Sunt banii necesari”, a garantat o sursă de la Agenția pentru Datoria Publică.
Majoritatea obligațiunilor vor fi rambursate datorită încasărilor unui nou plasament. Acum trei zile Trezoreria Greciei a plasat pe piata obligatiuni la 1 si 3 luni, strângând în jur de 4 miliarde de euro. O lovitură în braț a plătit scump, în condițiile în care dobânzile au ajuns la 4%. După cum era de așteptat, băncile grecești au fost cele care au cumpărat obligațiunile.
Cel puțin pentru moment, prin urmare, implicit este evitată. Cu toate acestea, soarta Atenei rămâne în mâinile creditorilor internaționali, care trebuie să găsească un acord pentru a da undă verde următoarea tranșă de ajutor în valoare de 31 de miliarde de euro. Fără aceste fonduri, țara se va împăca în curând cu riscul de insolvență.
Din păcate pentru greci, în ultimele zile au apărut știri diviziunile dintre Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Bruxelles (cu Berlinul în primul rând) vrea să evite cu orice preț încă unul scăderea datoriei grecești, în timp ce FMI este hotărât orientat către această soluție. După restructurarea de la începutul anului a cotei în portofolii private, de data aceasta ar fi vorba de intervenția asupra valorilor mobiliare deținute de investitorii instituționali (adică guverne). Cu toate acestea, există îndoieli puternice cu privire la legitimitatea operațiunii în conformitate cu prevederile tratatelor europene.
Uniunea ar prefera renunța la o parte din dobânda aferentă fondurilor plătite, dar pe acest front FMI este cel care i se opune cu cea mai mare hotărâre. Mai mult, ieri Fondul a reiterat că intenționează să continue cu planul de ajutor doar dacă datoria publică va fi redusă la 120% din PIB până în 2020. Sustenabilitatea trebuie să rămână primul obiectiv. Conform previziunilor Guvernului lui Antonis Samaras însă, anul viitor datoria va crește vertiginos la 190% din PIB, cu mult peste pragul prevăzut în planul semnat de UE și FMI.
Prin urmare, compromisul dintre UE și FMI nu pare a fi o cale viabilă. Între timp, însă, se apropie următoarea reuniune a Eurogrupului, programată pentru 20 noiembrie. Criza greacă va fi în mod firesc în centrul întâlnirii. Și piețele se așteaptă ca o soluție să ajungă în sfârșit după luni de întârzieri.
