După Irlanda, Spania, până și Grecia începe să vorbească despre alegeri anticipate. George Papandreou pare pe marginea prăpastiei, dar resemnarea nu este nici pe departe obiectivul său. De altfel, premierul grec s-a declarat gata acceptă instituirea unui guvern de tranziție care să conducă țara la alegeri anticipate, dar să nu-și părăsească postul.
Mâine în Parlament va avea loc un vot de încredere și chiar l-ar putea obține, întrucât a mulțumit opoziția asigurând că referendumul nu va avea loc. Liderii partidului de centru-dreapta Antonis Samaras s-au declarat gata să facă compromisuri cu majoritatea pentru a forma un guvern de tranziție și pentru a organiza rapid alegeri anticipate. Piețele, tot în urma deciziei BCE de a reduce ratele dobânzilor, au explodat literalmente la știri, Piazza Affari închizându-se cu peste 3%.
Cu toate acestea, problemele Greciei nu sunt deloc rezolvate. Papandreou, mai mult decât mulți alți politicieni europeni, și-a asumat responsabilitățile încercând să continue reforme nepopulare: cele 5 greve generale care au urmat în 2011 sunt exemplul cel mai evident. În doi ani a anunțat 3 reforme de austeritate, ultima dintre acestea prevede economii de 78 de miliarde, între privatizări și reduceri ale cheltuielilor publice, până în 2015; liderul partidului socialist (Psok) a nemulțumit tuturor grupurilor sociale prin reducerea pensiilor, înghețarea și scăderea salariilor și creșterea impozitelor (în special pe imobiliare). În plus, a obligat fiecare cetățean să plătească o contribuție de solidaritate către stat, în funcție de venituri. Dar asta nu a fost suficient: agențiile de rating au continuat să își reducă ratingul față de Grecia, care este acum considerată de toți a fi expusă riscului de neplată. De la Troica (FMI, BCE și UE) a primit până acum cinci tranșe de ajutor, iar al șaselea, în valoare de 8 miliarde, era așteptat până în noiembrie (dar apoi a fost amânat până la anunțarea posibilului referendum).
Cu toate acestea, condițiile economiei grecești nu arată semne de îmbunătățire și așadar diferența dintre obligațiunile guvernamentale grecești și obligațiunile germane pe 10 ani depășește 2.400 de puncte de bază. Şomajul a fost aproape de 18% în iulie, creşterea PIB-ului este estimată la -3,5% pentru 2011 şi este de aşteptat un deficit fiscal de 9,5%.
Cu votul de încredere de mâine se vor deschide două moduri posibile. Papandreou ar putea câștiga încredere și ar putea continua pe calea austerității bazându-se pe ajutoarele de 110 miliarde de euro planificate pentru următorii doi ani. Sau, mai probabil, nu va câștiga încredere și va înființa un guvern de unitate națională care să conducă țara către alegeri anticipate.
