În Europa, neîncrederea în țările periferice revine: the Portugalia pare în pragul incapacităţii de plată, iar riscul se extinde în Irlanda şi Spania. Însă săptămâna aceasta toți ochii sunt îndreptați spre Grecia, începând cu primul summit european din 2012, care a început în această dimineață la Bruxelles. Wolfgang Schaeuble, ministrul german de Finanțe a reiterat că zona euro nu va garanta noi împrumuturi Greciei dacă țara nu inițiază reforme substanțiale în economie. Reprezentanții Troicii (UE, BCE și FMI) se vor întâlni astăzi în capitala Greciei pentru a discuta măsurile de adoptare și de a ajunge la un acord cu ministrul Muncii, cel mai agresiv față de noile reforme solicitate în schimbul unui ajutor. Deci, acestea sunt întrebările care trebuie rezolvate:
Nou plan de ajutor – O salvare suplimentară a Greciei a fost evaluată la între 130 și 145 de miliarde de euro. Dar condițiile cerute de Troica au stârnit deja primele opoziții. Sindicatele au protestat împotriva scăderii în continuare a salariului minim (la 751 de euro brut – de la măsurile de prim ajutor din 2010, salariul minim a scăzut deja cu 12% conform datelor oficiale), eliminarea orelor suplimentare în sectorul privat (deja desființată). pentru funcționarii publici), și liberalizarea farmaciilor, propunere deja respinsă de Parlament săptămâna trecută.
Suveranitatea guvernului – Propunerea înaintată sâmbătă de cancelarul german Angela Merkel de a pune guvernul grec sub controlul Europei a provocat scandal în executivul grec. Însă Comisia Europeană a exclus posibilitatea de a transfera la Bruxelles suveranitatea națională elenă asupra finanțelor publice. Cu toate acestea, Wolfgang Schauble a relansat ideea punerii în funcțiune de către Europa. Iar ministrul grec de Finanțe, Evangelos Venizelos, a avertizat că „oricine obligă o țară să aleagă între ajutorul economic și propria demnitate națională, disprețuiește lecțiile care vin din istorie”.
Negocieri cu creditorii privați – Acordul cu Institutul Financiar Internațional (IIF) continuă, ca Ahile care se apropie, dar nu ajunge niciodată de țestoasă, dar decizia trebuie găsită până pe 20 martie. La acea dată, 14,5 miliarde de obligațiuni vor expira, iar acordul este, de asemenea, o condiție fundamentală pentru obținerea planului de ajutor suplimentar. Persoanele fizice par dispuși să sufere o pierdere de peste 60% cu un schimb între obligațiuni deținute și obligațiuni noi pe 30 de ani cu un randament mai mic de 4%. Cea mai recentă solicitare făcută este însă menținerea noilor obligațiuni sub legislația britanică, mai favorabilă intereselor acestora, astfel încât, chiar dacă Grecia ar părăsi euro, noile obligațiuni să rămână denominate în moneda comunitară.
Titluri deținute de BCE, plan B – În urma summitului de astăzi ar putea ieși și o decizie importantă: posibila vânzare de către Banca Centrală Europeană a obligațiunilor guvernamentale grecești aflate în posesia acesteia. De fapt, se pare că Frankfurt este dispus să vândă între 15 și 20 de miliarde de obligațiuni grecești (din totalul de 40 de miliarde pe care le deține) pentru a permite Atenei să facă față pierderilor pentru această sumă. Acest lucru ar beneficia și de acordul cu persoane fizice, deoarece le-ar dilua pierderile. Dar problema care stă la baza acestei decizii este legală, deoarece BCE i se interzice prin statut să participe la salvarea unui stat. Există așadar două posibilități: fie de a transfera obligațiunile către fondul de economisire a statului (EFSF), fie direct la Atena, asumându-și povara pierderilor.
