Pentru Grecia, ipoteza implicită selectivă face progrese. În schimb, ideea unei noi taxe asupra băncilor pare să fi fost evitată. Acestea sunt punctele centrale ale acordului la care au ajuns Angela Merkel și Nicolas Sarkozy, care în noaptea în care s-au întâlnit la Berlin. Discuțiile, care au durat aproximativ șapte ore, au fost prezenți de președintele BCE, Jean-Claude Trichet.
Berlinul și Parisul au ajuns în sfârșit la un acord asupra a două puncte fundamentale: participarea sectorului privat la finanțarea datoriei grecești (măsură la care Germania s-a opus până ieri) și consolidarea fondului UE de economisire a statului, EFSF, care ar trebui să fie autorizată să cumpere obligațiuni de stat ale țărilor aflate în criză și pe piața secundară. Se vorbește și despre extinderea duratei împrumuturilor către țările în dificultate (deci și Portugalia și Irlanda) de la șapte ani și jumătate la 15 ani, la o dobândă redusă de la 4,5 la 3,5%.
Acordul franco-german ar trebui să stea la baza noilor măsuri în favoarea economiei grecești care vor fi stabilite astăzi la Bruxelles, unde este în desfășurare un summit între șefii de stat și de guvern din zona euro. Primul obiectiv este de a preveni ca criza datoriilor din Atena să infecteze alte țări din sudul Europei, mai ales Spania și Italia.
Potrivit unei surse de la Elysée citată de Le Monde, default-ul selectiv pe care Merkel și Sarkozy îl au în vedere pentru Grecia ar putea „dura câteva ore, câteva zile sau câteva luni, în funcție de valori mobiliare și de agențiile de rating”. Modalitățile de implementare a prevederii mai trebuie să fie negociate, dar se pare că alocarea a 30 de miliarde de euro este deja prevăzută ca garanție.
BCE s-a opus întotdeauna ipotezei unui default grecesc, chiar dacă selectiv. Teama este că ar putea exista un șoc sistemic comparabil cu cel din 2008 și alimentat de retrogradările în lanț ale agențiilor de rating. În acest moment însă, se pare că până și instituția de la Frankfurt poate accepta compromisul la care sa ajuns între Franța și Germania.
A fost implicit greacă cea care a anticipat posibilitatea Jean Claude Juncker, președintele Eurogrupului, care dimineața spusese că „nu exclude” o soluție similară, chiar dacă „trebuie făcut totul pentru a o evita”. Reacția Burselor a fost imediată, toate listele europene căzând în teritoriu negativ. Cu toate acestea, după câteva ore, a avut loc o schimbare bruscă a cursului pe piețe, a sărit pe urmele zvonurilor a posibilului acord de salvare-Grecia.
