Acțiune

Goldstein: „The Brics astăzi, atât de asemănători, dar atât de diferiți”

Țările emergente din prima generație reprezintă o oportunitate pe care Italia nu o poate rata. Dar trebuie să fii dispus să te deschizi și să cunoști acele realități foarte diferite fără a fi indus în eroare de prejudecăți.

Goldstein: „The Brics astăzi, atât de asemănători, dar atât de diferiți”

Explozia accelerată a BRIC-urilor schimbă dinamica geopolitică a planetei noastre. Brazilia, Rusia, India și China au crescut cu ritmuri exorbitante în ultimii ani, iar politicile lor au efecte directe și imediate asupra economiei globale. Italia nu își poate permite să le ignore: trebuie să dezvolte strategii care să o facă atractivă în ochii lor, deoarece oportunitățile pe care ni le oferă sunt importante. Andrea Goldstein, economist senior la OCDE, și-a prezentat cea mai recentă carte astăzi la Roma”Bric- Brazilia, Rusia, India, China la cârma economiei globale” pe care a comentat-o ​​într-un interviu acordat FIRSTonline.

FIRSTonline – Mai are sens să începem cu BRIC astăzi? În afară de ratele extraordinare de creștere a PIB-ului, ce alt factor au aceste patru țări în comun?

Goldstein – În primul rând, au câteva caracteristici fizice foarte asemănătoare: populația, suprafața, interesele geopolitice și capacitatea acestora de a provoca efecte imediate asupra economiei globale. În al doilea rând, toate cele patru țări investesc masiv în inovaţie. Al lor este grozav efort de cercetare și dezvoltare. Cazul chinezesc este la îndemâna tuturor: numărul de documente, brevete și mărci înregistrate depuse în fiecare zi este extraordinar. În plus, diferitele bănci centrale, începând cu anii 90, s-au angajat într-un proces de liberalizarea financiară și au început să acumulează mari rezerve. În cele din urmă, trebuie subliniat faptul că, deși într-un mod diferit, Statul joacă un rol important și strategic în dezvoltarea industrială. Dacă în China se poate vorbi chiar de planificare, în India și Brazilia guvernele intervin direct în managementul marilor companii naționale.

FIRSTonline – Care sunt principalele diferențe dintre BRIC-uri?

Goldstein – Cel mai evident este regim politic: India și Brazilia sunt două democrații, Rusia este un regim autoritar și în China putem vorbi de totalitarism. De asemenea, este foarte interesant de observat diferența tendinta demografica în diferite țări: în Rusia populația este în scădere, în China și în Brazilia îmbătrânește (deși în țara asiatică mult mai rapid), în timp ce în India continuă să crească. Este evident că acest lucru afectează și creștere pe cap de locuitor: de fapt, chiar dacă PIB-ul indian a crescut în termeni absoluti mai mult decât cel brazilian, la nivel pe cap de locuitor tendințele sunt inversate, iar țara sud-americană raportează rezultate mai bune. Mai trebuie să adăugăm că au fost adoptate politici de combatere a sărăciei mai eficiente (și în număr mai mare) în țara sud-americană care au contribuit la creșterea bogăției pe cap de locuitor.

FIRSTonline – Il Brazilia poate fi considerat un model, o alternativă la cel chilian, pentru toată America de Sud?

Goldstein – Nu cred că este corect să contrastăm atât de puternic cele două țări. Chile nu este la fel de ortodox cum cred mulți. De fapt, să ne amintim că Codelco, cea mai mare companie chiliană de exploatare a cuprului, este în mâinile statului și nimeni nu s-a gândit vreodată să o privatize. Brazilia este o țară cu o populație mai mare și mult mai complexă din multe puncte de vedere, iar președintele Lula a început reformele cu acordul Washingtonului. Ambele țări se caracterizează printr-un mare pragmatism în alegerile lor politico-economice și acesta este punctul lor forte. Aș fi precaut în a considera țările din America de Sud în ansamblu: fiecare are istorii și realități foarte diferite.

FIRSTonline – În ultimul an în India am asistat la cazuri senzaționale de corupție. Cum coexistă această realitate cu creșterea economică?

Goldstein – Există două moduri de interpretare a fenomenului de corupție in India. Sunt cei care cred că este un fenomen endemic, că presa este mai liberă să vorbească despre asta și populația este mai pregătită să o denunțe: de aceea pur și simplu vorbesc despre asta mai mult decât înainte. Sunt cei care, însă, sunt mai puțin optimiști și consideră că corupția a crescut odată cu creșterea și că astăzi există mai multe oportunități de a fi corupt. Accesul la funcții de putere rămâne costisitor, iar antreprenorii sunt supuși autorității statului: și după cum știm, cu cât publicul este mai implicat, cu atât corupția se răspândește mai mult. Sunt mai pesimist.

FIRSTonline – La China este o țară de care trebuie să ne temem sau de care trebuie să o considerăm un bun aliat pentru viitor?

Goldstein – Să o vezi ca pe un aliat este dificil, dar pentru Italia, gigantul chinez oferă multe oportunități. Nu suntem Statele Unite ale Americii care se teme de fenomen din punctul de vedere al echilibrelor supranaționale: pentru noi, oportunitățile bune sunt mai mari decât riscurile. Suntem două realități atât de diferite și îndepărtate nu doar la nivel cultural, ci și în ceea ce privește relațiile internaționale, încât sarcina noastră este să reacționăm, să fim mai prezenți pe piața lor, mergând împotriva îngustării minții și evitând căderea în stereotipuri. Problema noastră este simplă: chinezii nu sunt interesați de Italia. Bright food, chinezul Parmalat, a încercat să achiziționeze două companii americane diferite de biscuiți în ultimele luni, dar nu a obținut niciun rezultat. De ce nu au făcut asiaticii o contraofertă după oferta de preluare a Lactalis? Trebuie să devenim mai atractivi și pentru ei.

FIRSTonline – La Rusia arată diferit față de alte țări, în primul rând pentru că este o națiune industrializată și nu o țară în curs de dezvoltare. Modelul său de creștere este sustenabil?

Goldstein – Rusia este poate țara cea mai asemănătoare cu a noastră, cel puțin dacă te uiți la componența societății și la importanța clasei de mijloc. Este o țară tânără, care există de mai puțin de douăzeci de ani. Are o rată de alfabetizare mai mare decât BRIC și nu are o problemă de sărăcie endemică ca alte țări. Densitatea populației este scăzută, în timp ce urbanizarea este ridicată. Dintre cele patru, poate că modelul rus de dezvoltare este cel mai puțin durabil, deoarece se bazează în principal pe resurse energetice. Dar le au în cantități atât de excesive încât este greu de prezis sfârșitul creșterii.

FIRSTonline – Care sunt cele mai atractive oportunități pentru țara noastră?

Goldstein – Pentru Italia există oportunități mari în toate Bric-urile. Până în prezent, avem cea mai mare prezență în China, cu peste 1000 de companii. Cea mai strânsă relație în ceea ce privește intensitatea schimburilor comerciale este în schimb cu Rusia, în special în sectorul energetic. Multe companii investesc în Brazilia și acolo se află cea mai mare fabrică italiană din lume: Fiat's Betim. India rămâne cea în care prezența noastră este mai modestă. Principala problemă este că companiilor din al patrulea capitalism italian nu li se oferă instrumentele potrivite pentru a face față unor piețe atât de complexe. Diferențele culturale, istorice și lingvistice sunt mari și întreprinderile mici și mijlocii nu știu să gestioneze activele mari în acele realități. Este nevoie de mai mulți intermediari, capabili să-i ajute pe antreprenorii noștri să-și construiască rețelele de cunoștințe. Nu există bănci italiene în BRIC, prezența ziarelor este limitată și ambasadele nu au mare greutate. Pe de altă parte, țara noastră este închisă și pentru străini: numără doar numărul studenților din străinătate în universitățile noastre. Nu putem să ne închidem și să ridicăm bariere, trebuie să interceptăm cererile și capitalul acestor țări. Este necesar un efort pentru a crea baze durabile pentru țara noastră: strategii precum cele urmate de Milano în sectoarele de modă, design și imobiliare care au exportat mărcile noastre în întreaga lume. Și dacă fiecare chinez cumpără o pereche de pantofi italieni, am terminat: este ca și cum ai vinde un Airbus. Dar asta nu se schimbă o dată pe an, ci pantofii.

cometariu