În ultimii cinci ani, criza din Grecia a permis Germaniei să economisească 100 de miliarde de euro în termeni de dobândă la datoria publică, o sumă care depășește 3% din PIB-ul celei mai mari economii din zona euro. Institutul german de cercetare economică Iwh scrie acest lucru într-un studiu, amintind că la 3 ianuarie 2010 randamentul Bund-ului pe zece ani era de 3,2%, în timp ce ieri era de 0,66%.
Această scădere a dobânzilor germane a fost declanșată de criza greacă, întrucât în vremuri de incertitudine financiară investitorii și-au protejat resursele concentrându-se pe titluri mai sigure: în primul rând, tocmai pe obligațiunile de stat germane, considerate de piețe drept un refugiu sigur.
Astfel, a subliniat Iwh, „în timpul crizei datoriilor din Euroland, Germania a beneficiat în mod disproporționat de acest efect”. De fiecare dată când vin vești proaste din Grecia, randamentele Bundului scad din cauza grăbirii spre refugiu.
Nu numai atât: Iwh a calculat că expunerea Germaniei față de Grecia, inclusiv al treilea plan de ajutor încă de aprobat, este de 90 de miliarde, o cifră mai mică decât cele 100 de miliarde economisite de Berlin în ceea ce privește ratele dobânzilor.
Asta înseamnă că, chiar dacă Atena ar fi declarat faliment și și-ar fi anulat toate datoriile, Germania ar fi câștigat totuși 10 miliarde. Dacă, pe de altă parte, Grecia „ar fi rambursat total sau parțial datoria”, câștigurile pentru Berlin ar fi „substanțiale”.
Suspiciunea care reiese din studiu este, așadar, că Germania lucrează politic pentru a evita rezolvarea definitivă a crizei grecești și, astfel, să continue să plătească dobândă foarte mică la datoria publică.
Germania a înregistrat și contracte importante în urma politicii de privatizare dusă de Atena din 2011, inclusiv achiziționarea de către compania Fraport a 14 aeroporturi regionale grecești, inclusiv cel din Corfu, pentru aproximativ un miliard de euro.
