O criză fără precedent, așa cum o definește ziarul francez Les Echos, identificând factorii care fac ca protestul gilets jaunes să fie unic și teribil de periculos pentru președintele Emmanuel Macron, marcat din nou de ciocniri violente de sâmbătă, 1 decembrie, la Paris. Bilanțul gherilelor din centrul capitalei franceze este și mai rău decât cel al demonstrațiilor anterioare, de parcă furia, pe care Macron spune că o înțelege, dar pe care o înfruntă abia duminică, 2 decembrie, cu un summit de urgență convocat după revenirea de la G20 la Buenos Aires, crește mai degrabă decât scade: peste 250 de arestați și o sută de răniți, inclusiv 15 dintre forțele de ordine (total care se ridică la 263 de răniți, 81 dintre forțele de ordine și 630 de arestați având în vedere confruntările din Franța). Acum este evident, printre altele, că franjuri violente ale extremei drepte se infiltrează în marșuri, care, oricât de furioși, sunt formați în mare parte din protestatari pașnici.
Și acesta este tocmai primul factor remarcat de Les Echos, care îl definește pe cel al gilets jaunes ca o mișcare „de sub control”. „Nu sunt atât de mulți – spune ziarul transalpin –: în 2010 un milion de pensionari au ieșit în stradă pentru a contesta reforma lui Sarkozy, care nu a fost deloc afectată. Astăzi sunt 150.000 de manifestanți, dar ei sunt pregătiți pentru orice și reunesc marginile extreme ale extremei stângi și extremei drepte”. De aceea Macron este inconjurat: protestul automobilistilor francezi este în zilele noastre călărit de practic toate opoziţiile, de la radicalul de stânga Melenchon la revigorată Marine Le Pen. Toată lumea condamnă violența, dar toată lumea simpatizează cu manifestanții, aplaudând insurecția populară care face să clătinească funcția președintelui, ales în urmă cu doar un an și jumătate și care deja scădea vertiginos în gradul de aprobare.
Mărul discordiei, precum și vârful aisbergului unei nemulțumiri din ce în ce mai răspândite în special în provincii, este întotdeauna taxa ecologică dorită de Guvern, Asta a declarat practic război motorinei prin creșterea accizelor pe combustibil și oferind un bonus de 4.000 de euro pentru achiziționarea unei mașini noi, mai puțin poluante. „Este vorba de a-i adăuga doar 1.000 de euro”, au repetat unii miniștri în ultimele săptămâni, crescând doar furia vestelor galbene. O mie de euro nu sunt puțini, în condițiile în care un sondaj recent a arătat că 1/4 dintre cele mai sărace familii intră în roșu deja la mijlocul lunii, și că celebrei mii de euro trebuie adăugate la creșterea încălzirii pe benzină (și pe gaz), care în 2022 va duce la o cheltuială suplimentară de peste 500 de euro pe an pentru un cetățean mediu care călătorește cu mașina diesel și folosește încălzirea locuinței. .
[smiling_video id="68357″]
[/smiling_video]
În timp ce pagubele sunt încă numărate la Paris (protestatarii au ars mașini și au devastat vitrinele din centru, punând în pericol și mii de turiști neîncrezători), Macron a reunit, așadar, executivul pentru a face față crizei. Inainte de, a mulțumit personal poliției, a rămas zdrobită încă de sâmbătă (în ciuda desfășurării extraordinare a peste 5.000 de agenți), și a vizitat câteva dintre străzile cele mai afectate de devastare: la primul contact cu cetățenii care se întorceau din Argentina, președintele a fost huiduit, dar multe cazuri chiar aplaudate, demonstrând că protestul, deși împărtășit de o majoritate a francezilor, a dus la cele mai fără precedent violență și nu mai este atât de bine văzut de o parte a populației.
Summitul a scos la iveală faptul că alerta de securitate va rămâne ridicată în zilele următoare și că poliția va lucra pentru a se asigura că „niciun vinovat nu rămâne nepedepsit”. Pe frontul dialogului cu gileții galbeni, Macron, după primele deschideri de săptămâna trecută, i-a recomandat din nou prim-ministrului Edouard Philippe să se întâlnească cu reprezentanții manifestanților, precum și cu liderii grupurilor parlamentare de opoziție. Aceștia din urmă cer demisia chiriașului de la Elysée și alegeri anticipate. De asemenea, Guvernul va raporta Parlamentului marți: Președintele Senatului, Gerard Larcher, a spus deja asta o altă sâmbătă tensionată nu va fi tolerată. Dar se pare că, în schimb, există un risc: grupurile de Facebook și Twitter ale gilets jaunes își cheamă din nou adepții pentru a invada Parisul și sâmbătă, 8 decembrie.
