Pe 21 martie, celBiroul de Studii Economice al Grupului SACE a publicat un Focus interesant intitulat „Sancțiuni împotriva Rusiei: ce perspective?”. Raportul - care este atașat - se adresează ultimele evoluții referitoare la pozițiile luate de Rusia, Din Crimeea şi a relaţiilor lor nu numai cu ceiUcraina dar mai ales cu Statele Unite e Uniunea Europeana.
Focusul SACE, editat de Dr. Valentina Cariani (analist responsabil cu biroul Europa de Est și CSI), începe prin a rezuma cele mai recente sancțiuni implementate de SUA și UE împotriva Ucrainei și Rusiei împotriva referendumul din 15 martie ultimul şi al Declarația de anexare a Crimeei de guvernul de la Moscova. Este vorba în esență despre sancțiuni ad personam care, prin urmare, nu afectează populaţiile ucrainene sau ruse ci, dimpotrivă, sunt adresate precis personalități politice ale celor două țări. Uniunea Europeana, la rândul său, deja înainte de plânsul referendum din 15 martie, stabilise unele sancțiuni împotriva a 17 funcționari publici ucraineni și a fostului președinte Ianucovici privind înghețarea activelor deținute de aceștia în Europa. Tot în ceea ce privește amenzile pentru persoane fizice, Statele Unite au avut: 1) blocat intrarea dintre acei subiecți politici care au fost implicați în tulburările din Ucraina din ultimele săptămâni, 2) a întocmit o listă a entităţilor politice şi economice ucrainene cu care Operatorii americani nu pot avea relații economice (cd "Naționali special conceputi"). În urma deciziei poporului din Crimeea să se alăture Rusiei și acceptarea acesteia din urmă cu privire la anexarea regiunii ucrainene, atât UE, cât și SUA și-au întărit pozițiile. Primul, pe 17 martie, precum și confirmarea amenzilor anterioare ha a extins sancțiunile anterioare la alte 21 de cifre a Rusiei, a Crimei și a Ucrainei. Acesta din urmă a blocat intrarea pe pământ american a acelor cifre incluse în lista SDN. Pe măsură ce zilele trec și mai ales în fața poziției președintelui Putin de a continua procesul de anexare a Crimeei, cea mai semnificativă măsură a fost eliminarea Rusiei din G8 (precum și blocarea cooperării militare).
Ceea ce îl determină pe Putin să continue includerea Crimeei în granițele sale este ușor de spus. Ne confruntăm cu un puternic demonstrație de putere de cei care au fost contestați și opoziți public în ultimele săptămâni, nu doar de protestanții din Piața Maidan, ci – mai ales – de acea parte a comunității internaționale care a privit favorabil detașarea Ucrainei de Federația Rusă. Dacă atunci această demonstrație de forță a guvernului de la Moscova este susținută și de înșiși locuitorii regiunii Crimeea, simțul legitimității lui Putin, util pentru a duce mai departe încorporarea peninsulei, este aproape de neclintit. Anumit, Crimeea ca atare nu este tocmai indiferentă față de strategia economică a Rusiei: după cum a raportat Cariani în Focus, în Crimeea „se extrag 1,5 miliarde de metri cubi de gaze și sunt planificate o serie de proiecte de explorare pe zăcăminte offshore în regiune”. Cu toate acestea, există dezavantaje ale anexării şi pot fi identificate: 1) înextinderea la Crimeea a bunăstare Rus asta ar trebui sa coste aproximativ 3-4 miliarde de dolari pe an, 2) în nevoie de noi investiții în infrastructură pe termen scurt dat fiind faptul că peninsula este subdezvoltată, 3) în eşecul acordurilor pentru includerea Ucrainei în Uniunea Vamală Eurasiatică şi deci în pierderea unei pieţe formate din 40 de milioane de consumatori.
Cu toate acestea, includerea Crimeei nu a avut un impact puternic asupra piețele internaționale, Dimpotrivă, reacția lor a fost chiar pozitivă, Cu recuperarea cursului de schimb rubla-dolar s-a tranzacționat la 36,2 RUR, în loc de 36,65 RUR per dolar, comparativ cu săptămânile precedente.
Repercusiunile acest Escaladarea în relaţia dintre cele două blocuri nu a prejudiciat încă poziția țării noastre (Al doilea partener comercial al Rusiei după Germania). totuși, în lumina faptului că exporturile italiene către Rusia depășesc 10 miliarde de euro, că țara noastră este dependentă de aprovizionarea cu energie a Rusiei (față de gaze, importăm aproximativ 30% din totalul necesar din Rusia) și că nu este singura unul din Europa să aibă legături strânse cu federația este probabil să prevadă, pentru următoarele câteva săptămâni, o fază de negocieri cu greu caracterizată de sancțiuni mai severe împotriva Moscovei.
Atașamente: FocusOn_Russia0314.pdf
