De prea multe ori construcția de instalații și infrastructuri este întârziată, sau chiar blocată, de o serie de factori care au afectat grav creșterea și competitivitatea Italiei de-a lungul timpului. Pentru a cita doar câteva exemple: complexitatea și greoaiele procedurilor de autorizare, rezistența administrațiilor locale care solicită despăgubiri exorbitante și nejustificate pentru prejudiciul suferit (deseori presupus), legislațiile care modifică cadre considerate stabile și un sistem jurisdicțional care favorizează recursurile sistematice nefondate, cu unicul scop de a genera întârzieri. Acești factori și alți factori au și ar putea cauza costuri exorbitante pentru întregul sistem de țară. Observatorul „Costurile de a nu face” estimează impactul în termeni economici, de mediu și social la aproape 500 de miliarde de euro, în aproximativ cincisprezece ani, în sectoarele de energie, mediu, mobilitate, logistică și digitalizare.
Dintre factorii care împiedică dezvoltarea infrastructurală a țării, cel mai cunoscut – deși probabil nu cel mai important – datorită mediatizării extinse care este acordată (exemplul izbitor este Val di Susa, dar multe alte cazuri au vizibilitate) este Nimby. sindrom. Acronimul Nimby (not in my backyard) identifică toate acele fenomene de opoziție socială față de construcția de infrastructuri. Motivele sunt cele mai variate, în principal de natură de mediu, dar care ascund în majoritatea cazurilor alte probleme de natură economică și socială pe care sistemul politico-administrativ le gestionează cu mare dificultate.
Dacă în unele cazuri motivele celor care se opun sunt greu de justificat, dacă nu scandalos, în altele sunt cel puțin mai de înțeles, dacă nu se explică printr-un demers care tinde să impună lucrări de puternic impact ambiental și vizual asupra teritoriului, fără mai întâi căutând un dialog constructiv cu cetățenii și administratorii locali.
Pentru a depăși aceste probleme critice, este în primul rând necesar să se abordeze problema consensului populațiilor. Trebuie dezvoltate instrumente de implicare pentru a crește acceptarea conștientă a infrastructurilor care sunt utile comunității, deoarece aduc beneficii reale. De exemplu, introducerea serioasă a Dezbaterii Publice în sistemul nostru juridic, oferind spațiu soluțiilor gestionate de terți autoritari și independenți. Și poate împrumutând cele mai de succes experiențe internaționale, mai ales pe cea franceză.
În al doilea rând, avem nevoie de o nouă abordare a construcției de infrastructuri bazată pe o utilizare mai rațională a resurselor (inclusiv cele financiare) și pe un mai mare respect față de teritoriu pentru a le face mai acceptabile. În special este necesar:
- Sobrietate mai mare în design
- Utilizarea mai redusă a oțelului și betonului și creșterea infrastructurilor „inteligente și avansate din punct de vedere tehnologic”;
- Un proces de de-infrastructură a teritoriului.
Practic, lucrările noi trebuie proiectate cu o atenție sporită la utilizarea resurselor și la limitarea costurilor, favorizând soluții de construcție mai mici, cu un impact mai mic asupra mediului.
Producătorii de fier și ciment nu își doresc, de care oricum vom avea mare nevoie în anii următori, dar este necesar să creștem semnificativ „inteligența” conținută de infrastructuri. Exemplele se înmulțesc: de la rețele inteligente la orașe inteligente; de la autostrăzi inteligente la stâlpi de lumină cu „creier”.
În cele din urmă, este evident că anumite infrastructuri sunt supraabundente și generează costuri suplimentare de gestionare, precum și dezechilibre în sistem, deoarece sunt menținute în viață cu o acoperire continuă a pierderilor. Așadar, este necesar un proces de retrocedare a terenurilor în paralel cu construcții noi și mai moderne.
Apropierea Ternei și noii stâlpi
Deosebit de interesantă, deoarece pe baza principiilor menționate mai sus, este abordarea adoptată de Terna în ultimii ani pentru construcția de noi rețele de transport a energiei electrice. Metodă care pare să garanteze rezultate importante.
În primul rând, din 2002, compania de rețea a adoptat o logică concertată, menținând un dialog constant cu autoritățile locale pentru implementarea Planului său de Dezvoltare, inspirându-se din instrumentul SEA (Evaluare Strategică de Mediu). Încă din faza de planificare sunt stipulate acorduri specifice cu administrațiile publice (regiuni, provincii și municipii) care vizează amplasarea optimă a noilor infrastructuri energetice. Mai mult, dezvoltarea Rețelei Naționale de Transport este însoțită de un plan de raționalizare a liniilor electrice existente care a făcut posibilă scoaterea a 850 km de linii vechi din 2005 până în prezent, eliberând peste o mie de hectare de teren. Și în așteptare vor fi aproximativ 1.500 km de linii electrice care vor fi demontați în următorii 10 ani.
Dar noua abordare a Ternei ia și forma regândirii și reproiectării noilor piloni studiati și proiectați de arhitecți de prestigiu pentru a îmbina funcționalitatea, tehnologia și designul, dar și respectul pentru zona locală. De exemplu, noii stâlpi Germoglio, suporturile de design inovator și stâlpii tubulari unipolar fac posibilă reducerea dimensiunilor totale la sol de 15 ori în comparație cu stâlpii tradiționali în formă de trunchi de piramidă. Sau pilonii Foster de ultima generatie, care pot fi inserati in zone urbanizate sau in teritorii de uz agricol cu impact redus asupra mediului inconjurator.
Mai detaliat, cel Sprout de spalier, proiectat de arhitectul Hugh Dutton (lider de proiect: arhitect Rosental) este proiectul câștigător al competiției „Pillars of the Future” lansat de Terna în 2007. Acești stâlpi
îndeplinesc toate cerințele tehnice de funcționalitate structurală, flexibilitate ridicată de utilizare, fezabilitate industrială, accesibilitate pentru activitățile de întreținere a rețelei. Au între 48 și 76 de metri înălțime, doar 4 metri lățime și cântăresc până la 128 de tone, rezultând astfel un impact mai mic decât cele tradiționale. Pilonii Germoglio vor fi instalați pentru prima dată de-a lungul liniei de înaltă tensiune „Trino-Lacchiarella”, aflată în prezent în construcție între Lombardia și Piemont.
Il spalier „un singur pol”. garanteaza un impact redus asupra mediului, reducand de pana la 15 ori suprafata ocupata de linii si amprenta pilonilor. Se montează rapid (de 10 ori mai rapid decât stâlpii tradiționali, câteva ore față de o medie de 5 zile) și necesită utilizarea preponderentă a mijloacelor mecanice precum elicoptere sau macarale, reducând munca la înălțime și, prin urmare, riscurile pentru personal. Până în prezent, stâlpii „unipolari” sunt prezenți de-a lungul liniei electrice de foarte înaltă tensiune „Chignolo Po-Maleo” (instalată pe aproximativ 70% din traseu), în Lombardia, iar printre cele în construcție, de-a lungul drumului „Sorgente- Linii electrice Rizziconi”, între Sicilia și Calabria, „Foggia-Benevento”, între Puglia și Campania, „Trino-Lacchiarella”, între Piemont și Lombardia.
În cele din urmă pilonii Foster, concepute în cadrul competiției „Suporturi pentru mediu” organizată de Terna în 1999, sunt deosebit de potrivite pentru instalare în mediul rural și în centre urbane deoarece au un impact mai mic din punct de vedere peisagistic. Acestea, de fapt, au o înălțime maximă de 46,5 metri și o amprentă la bază de 8 pe 3,5 metri. Au fost instalate în 2008 de-a lungul liniei „Tavarnuzze-Santa Barbara” din Toscana.
Abordarea adoptată de Terna, orientată, pe de o parte, spre dialog și participarea cetățenilor și autorităților locale la alegerea locației, iar pe de altă parte, spre reducerea impactului vizual și de mediu al infrastructurilor sale, a dus la rezultate mai mult decât pozitive. De altfel, din 2005, spa de înaltă tensiune a reușit să construiască 2.500 km de noi linii electrice, îmbunătățind ochiurile de plasă a Rețelei Naționale de Transport și eficiența sistemului electric italian. Această orientare pune apoi bazele dezvoltării viitoare, care prevede un total de 1.200 km de nouă rețea de înaltă tehnologie și cu impact redus asupra mediului. Vom vedea dacă se va putea valorifica această experiență și în alte sectoare de infrastructură.
Citiți episoadele anterioare:
https://www.firstonline.info/a/2013/10/12/focus-energia4-verso-le-smart-grid-ma-la-rete-di-t/d10d6c7d-c8e5-445f-873f-d5d2af7b4399
