Dacă dimineața începe bună dimineața... Italia începe în forță în această ediție întârziată a Euro 2020, câștigând cu 3-0 împotriva Turciei și trimițând un mesaj foarte important tuturor concurenților: este acolo și pentru victoria finală, așteptând, desigur, pentru răspunsurile altora. A succes net cea a azzurrilor, sancționată mai ales din punct de vedere al jocului, unde superioritatea asupra turcilor era clară și incontestabilă, de la orice punct de vedere. Tactic, având în vedere capitularea oamenilor de Gunes, forțat din start într-un meci ultradefensiv, dar mai ales cu caracter și tehnică, în lumina unei dominații prea superioare pentru a trece în tăcere.
Mancini, conștient că turcii vor construi baricadele, se gândise în primul rând să păstreze mingea, conștient că, hai, zidul roșu ar fi căzut: așa s-a întâmplat, încât în finală chiar a putut să facă. permite luxul de a face un pic de cifra de afaceri, evident, gândind deja din punct de vedere elvețian. Astăzi, oricum se va desfășura meciul de la Baku dintre elvețieni și Țara Galilor (15), azzurrii vor privi de sus pe toată lumea, conștienți că au transmis un semnal foarte important competiției, fără excepție.
„Am făcut un joc bun, chiar și în prima repriză unde nu am marcat – a comentat Mancini -. Mesaj pentru celelalte echipe? A fost important să începem bine, este o mare satisfacție pentru toți italienii. Sper pentru mai multe seri ca asta, au mai rămas doar șase meciuri la Wembley...”. „Ne-am făcut datoria, a trebuit să începem foarte bine și am făcut-o – a repetat Ciro Immobile -. A câștiga cu 3-0 în fața fanilor și a-i vedea fericiți a fost minunat, îl dedicăm tuturor oamenilor care au suferit și continuă să sufere de acest virus blestemat”.
Pe scurt, totul e bine care se termină cu bine, dar vai să te gândești că meciul a fost ca și cum ai bea un pahar cu apă. De-a lungul primei reprize, Turcia a păstrat perfect terenul, fugind doar de pericole din loviturile goale și din șutul strâmb al lui Insigne. La începutul reprizei secunde, însă, grație insistențelor azzurrilor, iată jocul decisiv, capabil să spargă zidul turcesc în mii de bucăți, deși cu puțin noroc: o centrare de la Berardi si nefericita abatere a Demiral, pentru albastrul de 1-0 (53').
De atunci a început un alt joc, cu Turcia nevoită să schimbe strategia și Italia să profite de ea, ca un rechin care miroase a sânge. Prima muşcătură a venit în minutul 66 cu imobil, rapace în a profita de o scurtă depășire a lui Çakir la șutul lui Spinazzola, al doilea a marcat în schimb insignă, chirurgical în clasicul „drept rotund” după o atingere eliberatoare a lui Ciro însuși (79’).
Un 3-0 clar, total, care nu lasă loc recriminărilor de nici un fel și care într-adevăr ajunge să sporească, chiar peste măsură, performanța azzurrilor, care au ajuns la Al 28-lea rezultat util consecutiv, al nouălea fără să primească gol. Sentimentul unei Italie foarte competitive rămâne, dar vai să ne gândim că drumul poate fi tot la vale: chiar ieri, de fapt, până la autogolul lui Demiral, am văzut dificultățile echipei în a sparge apărările închise, scenariu pe care riscă să-l repete. atât miercuri cu Elveția, cât și duminică împotriva Țării Galilor.
Mancini știe bine acest lucru, așa că putem paria că va ține picioarele pe pământ, sau măcar va încerca. Pentru că de astăzi, evident, și ceilalți vor privi cu alți ochi la această Italia, capabilă să câștige, și convingătoare, ca de câteva ori înainte, eliminând aproape complet așa-zisul efect surpriză, mai ales pe arena europeană.
