Din 29 iunie, la adresa https://edl.beniculturali.it, noua platformă este disponibilă pentru toată lumea "Biblioteca digitală Estense”, din care, nu doar cercetătorii și savanții, ci și studenții și pur și simplu curioșii, pot face căutări plecând de la cuvinte cheie. Acesta este un proiect inovator de bibliotecă digitală creat de Galleria Estensi, adică importantul muzeu situat în Modena, care găzduiește marea colecție umanistă și renascentista care a aparținut familiei D'Este care a condus ducatul Ferrara și apoi pe cel din Modena și Reggio.
Acesta este primul exemplu italian de platformă digitală „participativă” datorită utilizării unei tehnologii inovatoare – deja utilizată în cele mai importante biblioteci din lume – IIIF (International Image Interoperability Framework) care permite afișarea, navigarea și gestionarea imagini digitizate într-o metodă neexperimentată până acum.
Prima porțiune digitalizată a patrimoniului Bibliotecii Estense - cea deja online - corespunde în jur de 700 de pagini dintr-un imens patrimoniu de cărți antice, hărți, partituri muzicale, manuscrise și scrieri ale unor mari autori ai trecutului, printre care Ludovico Antonio Muratori, unul dintre parintii fondatori ai istoriografiei italiene. Nu numai. În cadrul acestui prim „corpus” inițial se află și comori ascunse și rarități absolute precum „Biblia lui Borso d’Este”, unul dintre cele mai valoroase exemple de iluminare renascentist, și „Planisfera Catino” sau Harta lumii: un document unic care arată cunoștințele geografice ale Imperiului Portughez la începutul secolului al XVI-lea, inclusiv coasta braziliană recent descoperită (în 1500) de Cabral.
Afișarea la rezoluție foarte înaltă a documentelor căutate pe site-ul web al „Biblioteca digitală Estense” este doar una dintre minunile făcute posibile de acel instrument tehnologic formidabil care este IIIF. De altfel, imaginile vizualizate – după înregistrare – devin și ele editabile cu instrumente de editare foto, cu posibilitatea de a crea „povesti proprii”, de a partaja liste de lucrări, de a posta lucrări sau detalii pe canalele de socializare ale cuiva.
În plus, posibilitatea de a aborda o moștenire culturală digitalizată într-un mod absolut nou oferă noi oportunități cercetătorilor: în special, aceea de a-și compara lucrările studiate online cu altele care provin mereu de pe platforme care utilizează IIIF: de exemplu re-asamblarea „virtual” lucrări dezmembrate precum manuscrisele antice, dar și inserarea de conținut informațional partajabil pe documentele examinate folosind funcția de „adnotare”.
În sfârșit, un alt aspect inovator este în ideea de „platformă participativă”, adică în conceptul de crowdsourcing aplicat dezvoltării bibliotecii digitale. Abordarea deschisă (open data) a proiectului urmărește, de fapt, să încurajeze participarea activă a utilizatorilor platformei. Din nou, grație aplicațiilor posibile de tehnologia IIIF, savanții și entuziaștii vor putea contribui la îmbogățirea patrimoniului cultural trimițând rapoarte la adresa ga-esten@beniculturali.it. ambele cu propriile transcrieri, descrieri și legături, făcând uz și de „posibilitățile sporite” de contribuție reciprocă.
