Le alegerile din Germania sunt una, cea mai recentă, dintre cele mai așteptate numiri politice din 2017. Pe 24 septembrie germanii votează pentru alegerea noilor membri ai Bundestagului, parlamentul federal german care exprimă reprezentarea populară a Republicii Federale, care la rândul său va alege noul cancelar .
Rezultatul pare a fi evident: cu excepția surprizelor senzaționale Angela Merkel ar trebui să câștige din nou care se îndreaptă așadar către al patrulea mandat consecutiv (a fost aleasă pentru prima dată în 2005). Merkel este susținută de CDU, Uniunea Creștin Democrată a cărei președinte este și ea, și de CSU, un partid de centru activ în Bavaria.
Încercând să-și conteste rolul de șef al guvernului, va fi fostul număr unu în Parlamentul European, Martin Schulz, candidat al Partidului Social Democrat (SPD) care, totuși, pare să fi pierdut mult teren în ultimele luni și, pe baza ultimelor sondaje, nu ar trebui să-i stârnească prea multă îngrijorare cancelarului în funcție.
După victoria lui Macron în Franța și a liberalilor lui Rutte în Țările de Jos, Germania se pregătește și ea să facă față populismului. Deși, spre deosebire de alte țări europene (inclusiv Italia), partidele populiste ating procente mici la Berlin, toți ochii sunt ațintiți asupra rezultatului populiștilor de dreapta ai AfD care, pentru prima dată, ar putea trece pragul Parlamentului. .
Deși nu există prea multe îndoieli cu privire la numele următorului cancelar, acesta este cel care atrage atenția întregului continentși posibile, viitoare, alianțe pe care Merkel va trebui să le semneze pentru a putea guverna. Pentru prima dată, șase partide diferite se pregătesc să intre în Bundestag și, având în vedere sistemul electoral german, drumul către un nou executiv pare să fie în sus. Dacă se vor respecta previziunile, negocierile ar putea fi foarte lungi (unii comentatori chiar susțin că ar putea merge până la Crăciun) și, într-un caz fără precedent, s-ar putea forma și primul guvern tripartit din istorie. Echilibrele care vor fi create cu votul vor fi, prin urmare, fundamentale.
Alegeri Germania: sistemul electoral
Mecanismul electoral german se bazează pe un sistem mixt cu un prag de barieră de 5%. În general, partidele obțin locuri proporționale cu voturile câștigate la urne. Dar situația nu este atât de simplă pe cât pare. Pe lângă proporționalitate, un număr mare de deputați sunt aleși cu metoda majoritară în circumscripțiile uninominale.
Trecerea de la teorie la practică, fiecare alegător a exprimat două voturi. Cu prima (numită „erststimme”) cetățeanul alege un candidat din circumscripția sa uninominală cu sistem majoritar și cine obține cele mai multe voturi primește locul. Cu cel de-al doilea („zweitstimme”), pe baza unui sistem proporțional, se alege lista sau partidul și, prin urmare, se stabilește procentul de locuri pe care le va avea fiecare partid.
Trebuie subliniat faptul că numărul de locuri în Bundestag variază pentru că candidații aleși cu sistemul majoritar accesează Parlamentul chiar dacă sunt în număr mai mare decât cota proporțională care ar fi datorată unui partid. În acest caz însă, toate celelalte partide primesc și mai mulți deputați pentru a menține proporționalitatea în orice caz. Luând un exemplu practic: astăzi sunt 630 de deputați în Bundestag, în 2009 erau 622.
Alegeri Germania: posibilele coaliții
După cum sa menționat anterior, va fi esențial să înțelegem care partide vor primi cele mai multe voturi și câte partide vor intra în Parlament pentru a înțelege alianțele pe care se va forma noul guvern. Deci va fi unul „întrebare de matematică”.
După cum a explicat Regina Krieger, corespondent de la Roma al Reuters a PRIMUL online: „o coaliție „negru-galben” a CDU-CSU cu liberalii va exista doar dacă voturile și locurile câștigate de cele două partide sunt suficiente. O majoritate exprimată de o „coaliție din Jamaica” de CDU, liberali și verzi ar părea mai fezabilă, dar care are însă probleme de înțelegere politică. De data aceasta majoritățile nete vor fi mai dificile, pentru că pe lângă liberali și verzi mai sunt Linke și Afd, deci șase forțe politice. De aceea un bis al „Marea coaliție” (intre Cdu si Spd, n.red.) deci este foarte probabil. În orice caz, cancelarul va dicta linia politică în toate cazurile”.
Cu excepția partidului de extremă dreapta AfD, care în orice caz pare a fi destinat opoziției, mass-media germană nu exclude până în prezent niciun fel de combinație.
Alegeri Germania: programele lui Merkel și Schulz
Unul dintre motivele pentru care social-democrații lui Schulz au pierdut teren după exploiturile inițiale care au urmat candidaturii fostului președinte al Parlamentului European este echivalența substanțială dintre programul său și cel al Angelei Merkel. Pur și simplu, pentru mulți germani, noul și vechiul sunt la fel, așa că schimbarea nu ar avea prea mult sens.
Apropo de programe, printre promisiunile de cancelar ieșirile includ:
- reducerea ratei șomajului de la 5,5 la 3%
- reduceri de impozite pentru clasa de mijloc și majorări pentru veniturile de peste 232 mii euro,
- pregătirea unui plan care încurajează primirea migranților cu competențe mai mari.
În centrul programului Schulz in schimb sunt:
- reduceri de impozite pentru cei săraci și creșteri ale veniturilor peste 76 de mii de euro,
- reducerea cheltuielilor militare,
- reducerea inegalităților sociale.
- blocarea majorării vârstei de pensionare.
Alegeri Germania: partide minore
Ceea ce îi îngrijorează foarte mult pe comentatorii germani este posibila intrare în Bundestag a extremei drepte populiste reprezentate de partid. Alternative für Deutschland (AfD). În 2013, contrazicând sondajele, AfD nu a reușit să treacă de pragul (5%), în timp ce anul acesta, conform ultimelor sondaje, ar trebui să o poată face cu ușurință, chiar și vizând să devină al treilea partid ca mărime din țară. Cu toate acestea, șansele ca AfD să se alăture unei posibile coaliții de guvernare rămân foarte mici.
Nici el nu ar trebui să aibă probleme în preluarea Bundestagului stânga, un partid de stânga radical care însă nu are cu adevărat o relație idilică cu SPD, atât de mult încât să-i determine pe mulți să excludă o posibilă coaliție între cele două forțe.
În cele din urmă, ar putea fi liberalii din fdp iar partidul ecologist dei verde.
Alegeri Germania: sondaje
Potrivit unuia dintre cele mai recente sondaje efectuate, the CDU al Angelei Merkel, împreună cu CSU, ar trebui să câștige 36% din preferințe, cu 5 puncte mai puțin decât în turul electoral precedent. Spd s-ar opri la 23% (-2% față de acum patru ani), în timp ce fdp ar crește la 9% (era 8,6% în 2013). La link ar putea ajunge la 10% în timp ce AFD e verde s-ar stabili la aproximativ 8%.
La 20 septembrie Financial Times a făcut o medie de șapte sondaje majore care dă un rezultat foarte asemănător:
- CDU/CSU: 36%
- viteză: 22%
- afd: 11%
- FDP: 10%
- Linkuri: 9%
- Verzi: 8%.
