La ora 8 în această dimineață, ora locală, s-au deschis circumscripțiile electorale din Egipt. Asteptarea este nelinistita. Nu doar pentru că sunt primele alegeri libere din istoria țării, ci și pentru că au loc după o revoltă populară grandioasă care în urmă cu 15 luni l-a înlăturat pe Hosni Mubarak, dictatorul care a condus țara de peste 30 de ani. Este recompensa justă pentru lupta care a costat moartea a mii de oameni în valul de revolte în numele libertății și democrației care continuă să zdruncine nordul Africii și Orientul Mijlociu, mai bine cunoscute drept Primăvara Arabă.
Pe 21 ianuarie, cel alegeri legislative, marcat de larg victoria Frăției Musulmaneeu care a obținut 47,8% din mandatele în Parlament, 235 din 498. De atunci țara a continuat să rămână sub controlul militarilor care, totuși, au promis că vor restitui puterea civililor imediat după alegerea noului președinte.
Principalele necunoscute care interesează observatorii internaționali sunt valorile care vor fi exprimate în noua Constituție (cea mai delicată sarcină care va reveni noului premier) și cel model economic cu care se va decide să facă față crizei.
Cei 50 de milioane de alegători chemați la vot vor putea alege dintre 12 candidați. Campania electorală sa concentrat pe trei teme principale: rolul islamului în legislația egipteană, siguranța pe stradă și criza economică. Potrivit ultimelor sondaje, există patru favorite. Toți din partide de dreapta, doi laici și doi islamiști.
Amr moussa – Secretarul general al Ligii Arabe și fost ministru de externe sub Mubarak este cconsiderat liberal. Recunoscută pe plan internațional, este și din acest motiv considerată cea mai potrivită pentru abordarea crizei economice și gestionarea procesului de tranziție al țării. Cu toate acestea, oponenții îl văd ca pe un exponent al vechiului regim și îl acuză că nu a fost suficient de dur în condamnarea lui Mubarak.
Ahmed Shafiq – Ultimul prim-ministru al lui Mubarak, este liderul cel mai apropiat de armată care promite că va pacifica străzile și va scoate țara din ruina socială în care a căzut.
Abdel Aboul Foutouh (pro-islamic moderat) – Dat afară de Frăția Musulmană pentru că a candidat ca candidat, medicul în vârstă de 75 de ani și-a petrecut zilele revoluției în spitalele de lângă Piața Tahrir tratând răniții. El este cu siguranță simbolul unei ruperi de regimul Mubarak, timp în care a trebuit să execute și câțiva ani de închisoare. Datorită transversalității sale, a reușit să cucerească liberalii și salafiții: printre administratorii săi ar fi un profesor marxist, un jurnalist liberal și un profesor copt. Se pare că este favoritul egiptenilor din străinătate. Conform oponenților, însă, moderația sa este doar o fațadă, deoarece în partidul său salafiții, printre cei mai radicali fundamentaliști islamici, ar cântări prea mult pentru a menține o poziție non-radicală.
Mohammad Mursi (Partidul Justiție și Libertate - Fjp) - Candidatul oficial al Frăției Musulmane, care găsește un mare sprijin în rândul populației și care a câștigat în mare măsură ultimele alegeri legislative. Profesor de inginerie, a lucrat în Statele Unite și a fost întotdeauna de partea regimului Mubarak. Oponenții contestă radicalismul său religios. Într-unul dintre ultimele mitinguri el a declarat: „Coranul este constituția noastră, profetul este liderul nostru și apărarea religiei este calea noastră”.
În stânga, însă, sunt două favorite:
Hamdin Sabbahi – Fondatorul nasserian al partidului Karama (Demnitatea) ar putea deveni surpriza alegerilor. Naționalistul arab laic, un dușman al Israelului, este apreciat de elitele intelectuale ale țării.
Khaled Ali - Tânăr avocat și activist, este cunoscut pentru că a luptat împotriva corupției și pentru drepturile lucrătorilor.
Alegerile se vor prelungi pe tot parcursul zilei de mâine. Numele câștigătorului este de așteptat să fie cunoscut până marțea viitoare, chiar dacă unele sondaje ar putea contura deja victoria cu câteva zile mai devreme. Candidatul care obține cel puțin 50% din voturi va fi desemnat președinte în primul tur. Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom reveni la vot la jumătatea lunii iunie.
Citiți știrile pe Al Jazeera
