Acțiune

Egipt: jurământul lui Mansour, noul președinte interimar

Adly Mansur, președintele Curții Constituționale Egipteane, a depus jurământul ca președinte interimar al republicii. Noul președinte a promis că va lucra pentru o „țară modernă, constituțională, națională și civilă” - I-a lăudat pe protestatari care „au unit poporul egiptean prin corectarea drumului revoluției sale”.

Egipt: jurământul lui Mansour, noul președinte interimar

În urma intervenției forțelor armate care au detronat guvernul Morsi, Adly Mansur, președintele Curții Constituționale a Egiptului, a depus jurământul ca președinte interimar al republicii. Cu puțin timp înainte, Mansour depuse jurământul de a-și asuma efectiv conducerea Consulei, întrucât înaltul magistrat deținea și el această funcție doar provizoriu.

„Frăția Musulmană face parte din națiune”, a spus Mansour în urma jurământului, invitându-i să „împărtășească construcția națiunii”. Noul Președinte al Republicii a promis atunci că va lucra pentru o „țară modernă, constituțională, națională și civilă”. După ce s-a angajat să protejeze interesele Egiptului, Mansour i-a lăudat pe demonstranții care „au unit poporul egiptean corectând calea glorioasei lor revoluții”.

Mansour, 67 de ani și tată a trei copii, a studiat la prestigioasa Școală Națională de Administrație din Paris înainte de a începe o carieră de judecător sub regimul lui Hosni Mubarak. A profesat în instanțe religioase dar și în instanțe civile și penale. Spre deosebire de liderii cheie ai opoziției – precum laureatul Premiului Nobel pentru Pace Mohamed elBaradei sau fostul secretar al Ligii Arabe Amr Moussa – numele său nu a apărut niciodată printre potențialii succesori ai lui Morsi. Acest relativ anonimat a catalizat probabil interesul militarilor, intenționați să folosească o figură neutră pentru a asigura o tranziție complexă, foarte complexă.

În urma celor întâmplate în Egipt, nu a lipsit reacții internaționale. Uniunea Europeană și Statele Unite au lansat un apel pentru organizarea de noi alegeri prezidențiale cât mai curând posibil. Chiar și secretarul general al ONU, Ban ki-Moon, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „interferența militară” în treburile statului.
Marea Britanie a declarat că este pregătită să recunoască noua administrație din Egipt și să lucreze cu ea, a declarat ministrul de externe William Hague, reiterând necesitatea unei reveniri rapide la procesul democratic.
Pe de altă parte, atitudinea Turciei este dură: pentru Ankara, depoziţia lui Morsi este inacceptabilă şi este „o lovitură de stat militară”, a declarat ministrul turc de externe Ahmet Davutoglu.

cometariu