L "eficiența energetică: printesa sau cenusareasa a politicii europene si nationale? Conform principiului UE „Eficiența energetică în primul rând”, prințesă, ca instrument privilegiat pentru realizarea tranziției energetice. Dar cu siguranță Cenușăreasa pentru că chiar și într-un context de criză energetică, principiul EE1 este în mod substanțial ignorat, și chiar măsurile de eficiență cuprinse în Repower Eu sunt de fapt încredinţate bunei voinţe a cetăţenilor şi nu sunt obligatorii. În schimb, cu o reproiectare a cadrului de sprijinire a eficienței energetice, care corectează problemele critice fără răsturnări, s-ar debloca intervenții decisive pentru sistemul energetic, competitivitatea sistemului industrial și, nu în ultimul rând, capacitatea de cheltuieli a familiilor.
Aceasta este ceea ce reiese din Raport CESEF 2022 di Agici Corporate Finance Eficiența energetică în centru. Nou cadru politic pentru un context energetic în evoluție”, care propune reforme pentru a facilita intervențiile cheie la scară națională. Astfel de reforme ar aduce atât a reducere de Consumul de energie până în 2030 înseamnă reducerea a milioane de tone de emisii de CO2. Toate generatoare investiții pentru 405 miliarde euro și un beneficiu global pentru țară de 594 miliarde euro (și beneficii nete de 189 miliarde euro).
Eficiența energetică: punctul central al Superbonusului
Potrivit raportului, pentru a da un impuls acestui tip de investiții sunt însă necesare politici structurale ample, care să ofere certitudine operatorilor din sector și lumii financiare. Din acest punct de vedere, cadrul de sprijin pentru EE în Italia este bine definit și stabil de câțiva ani, dar pare să-și fi pierdut „momentul” și este incapabil să conducă țara să atingă obiectivele ambițioase pentru 2030. Singur. Italia trebuie să facă față ieșirii treptate din sistem Super bonus, care a impulsionat extemporaneu intervenții în sectorul construcțiilor de aproape trei ani. Și este esențial să dăm continuitate investițiilor în sectorul rezidențial care riscă să se blocheze din cauza scăderii ratelor de deducere și a dificultăților de transfer al creditelor.
„Este o măsură care a generat o îmbunătățire semnificativă a eficienței fondului de clădiri și a relansat un sector central pentru economie precum sectorul construcțiilor. Provocarea este de a face instrumentul - care a costat până în prezent peste 80 de miliarde - durabil pentru bugetul de stat și de a evita un blocaj al intervențiilor care ar avea consecințe dramatice asupra economiei și asupra posibilității de realizare a obiectivelor climatice”, a explicat el. Stefano Clerici, director al CESEF și director general al Agici. „Există elemente pentru a continua în direcția corectă: operatorii sunt gata să investească și în acești trei ani și-au sporit abilitățile și capacitatea de a interveni: trebuie să li se ofere un cadru de reglementare stabil.”
Pentru a combate criza energetică, concentrați-vă pe revigorarea eficienței
La criză de energie del 2022 a implicat toată Europa. Teama de lipsa de provizii și creșterea bruscă a prețurilor au influențat deciziile guvernamentale. Dar, dacă pe de o parte această criză a avut meritul de a relansa tranziția energeticăpe de altă parte, nu a produs un salt în eficiență. „Nevoia de reducere și raționalizare a consumului de energie al gospodăriilor, al întreprinderilor și al administrației publice a revenit în centrul atenției – se arată în Raport – dar cu efort de reducere a consumului pe baza unor măsuri voluntare, incapabile să declanșeze circuite virtuoase și care conduc la creșterea independenței energetice”. „Pentru a face acest lucru – a adăugat Clerici – este necesar să se inaugureze un nou sezon de investiții în eficiență energetică, adică intervenții care să permită reducerea consumului menținând în același timp același nivel de producție în serviciile prestate. Acest lucru este valabil și pentru sectorul industrial, care trebuie stimulat semnificativ prin politici simple și pe termen lung”.
Soluția? Regândiți politicile de sprijinire a eficienței energetice
Concentrați politicile pe principiul eficienței energetice în primul rând
Concentrarea politicilor pe principiul EE1 înseamnă, din punctul de vedere al CESEF, prioritizarea măsurilor EE în strategiile de decarbonizareacţionând pe două niveluri. În primul rând, la nivel central, factorii de decizie politică ar trebui să construiască strategia energetică națională pentru a atinge obiectivele climatice pornind de la eficiența cererii. În al doilea rând, operatorii economici ar trebui să adopte o abordare a deciziilor de investiții privind soluțiile de decarbonizare care să plece de la optimizarea consumului de energie.
Pentru a da substanță acestei abordări, teoretic centrală în procesul de elaborare a politicilor, dar de fapt puțin aplicată atât la nivelul UE, cât și la nivel național, CESEF a definit 4 principii care ar trebui să inspire o politică energetică orientată spre punerea EE pe primul loc.
- Principiul plină de satisfacții prevede definirea stimulentelor proporționale cu rezultatele economiilor de energie obținute.
- Principiul de simplitate urmărește direcționarea politicilor pentru: i) simplificarea modalităților de accesare a stimulentelor, garantând proceduri simplificate și clare și anumite termene limită; ii) să revină la acordarea de stimulente – în special în sectorul industrial prin mecanismul Certificatelor Albe – chiar și la intervenții simple din punct de vedere tehnologic, și nu doar cele mai inovatoare.
- Principiul deintegrazione dorește să răspundă necesității de a structura politici care urmăresc simultan obiectivele colective de decarbonizare și nevoia de a limita costurile energetice pentru gospodării și întreprinderi.
- Principiul continuitate se referă la necesitatea, la revizuirea cadrului de politică, de a garanta stabilitatea sprijinului pentru EE în timp.
Potențialul de eficiență energetică în macro-sectoarele de referință
După definirea metodei care trebuie utilizată pentru regândirea politicilor de EE, raportul identifică potențialul de eficiență energetică în cele 4 macrosectoare de referință:
- Sectorul rezidential: 9,1 Mtep/an. Acesta este rezultatul sumei a 3 interventii: i) izolare termica cu inlocuire a sistemelor de aer conditionat de iarna cu centrale eficiente in condensatie; ii) electrificarea sistemelor de încălzire și ACM; iii) extinderea sistemelor de termoficare.
- Industria de servicii: 0,3 Mtep/an. Acesta este rezultatul izolației termice a trei tipuri de clădiri: birouri, hoteluri, școli. Desigur, potențialul astfel identificat constituie doar o parte din potențialul global al macro-sectorului.
- Sector industrial: 3,2 Mtep/an. Acesta este rezultatul unui set de măsuri de eficiență desfășurate în cele 12 sectoare de producție cele mai consumatoare de energie, realizate de toate companiile consumatoare de energie și de o parte a companiilor fără consum de energie. Potențialul astfel identificat este bine reprezentativ pentru cel al întregului macro-sector.
- Sector transport: 2,9 Mtep/an. Acesta este rezultatul înlocuirii a 4 milioane de mașini tradiționale cu mașini complet electrice (BEV), în conformitate cu obiectivul PNIEC în materie. Potențialul care decurge din această măsură este doar parțial în comparație cu potențialul general al întregului sector
Revizuirea instrumentelor de stimulare în vigoare
CESEF identifică domenii de acțiune asupra cărora să intervină imediat. Prima este unificarea vastului corpus de scutiri fiscale în sectorul construcțiilor într-un singur instrument de deducere, care armonizează complexitatea reglementării actuale. Apoi o rată modulară legată de economiile de energie obținute, pentru a maximiza eficacitatea acestora și a garanta continuitatea investițiilor. Mai mult, pentru a depăși ieșirea treptată din sistemul 110% Superbonus și a continua să ofere cetățenilor intervenții gratuite, Cesef își propune să integreze instrumentul de deduceri cu Serviciu Energy Plus, tipul de contract care permite transferul costurilor inițiale ale intervenției către companie, care va împărți apoi beneficiile economice ale economiilor de energie obținute cu clienții finali.
Despre capitol stimulente, studiul din 2022 propune o revizuire deoarece în perioada 2014-2020 Italia nu a atins obiectivul de reducere a consumului de energie stabilit de Pniec. Prin urmare, în special pentru CESEF, ar trebui luate măsuri cu privire la:
• Certificate albe: joacă un rol central în sectorul industrial și „este crucial să se asigure o mai mare simplitate și să se promoveze lichiditatea, stimulând implementarea atât a proiectelor mici-medii, cât și a intervențiilor de amploare și inovatoare, grație unui sistem de licitație integrat cu mecanism”.
• Contul termic: astazi prevede alocarea a 900 milioane pentru interventii legate de recalificarea energetica a cladirilor. „Este de dorit o reformă a mecanismului”, făcându-l un „instrument specializat pentru Administrația Publică”.
• Cel Fondul Naţional pentru Eficienţă Energetică. Născut în 2019 ca instrument de sprijin pentru a facilita accesul la credit al companiilor, ESCo-urilor și AP-urilor, ar trebui să se concentreze mai mult pe IMM-uri, cărora ar trebui să li se dedice inițiative specifice și mai multe resurse.
• Comunitatea Energiei Regenerabile (CER). Instrumentul a fost până acum destul de limitat, deoarece decretele de implementare încă lipsesc și au fost stabilite limite pentru participarea ESCo-urilor și a utilităților și este dedicat exclusiv promovării autoproducției regenerabile. În schimb, ar trebui regândită într-o logică de integrare între intervențiile EE și generarea din SRE, recunoscând recompense suplimentare pentru cei care realizează ambele componente.
Și pentru Superbonus?
În ceea ce privește performanța operatorilor și strategiile acestora, în 2022 aceștia au cunoscut o expansiune semnificativă datorită sprijinului pentru operațiunile de recalificare energetică a clădirilor prin Superbonus 110%. Analizând planurile de afaceri și situațiile financiare pentru 2021 și 2022 ale unui eșantion de companii energetice și mari multiutilități locale, datorită și impulsului pieței către electrificare, reiese o atenție tot mai mare din punct de vedere strategic și comercial față de business-ul AND AND. Pentru a depăși constrângerile privind transferul de credit, care au încetinit parțial execuția proiectelor de eficiență energetică pe parcursul anului 2022, principalii jucători se concentrează pe strategii de îmbunătățire a portofoliului de clienți, cu scopul de a dezvolta o ofertă comercială de bunuri și servicii cu un grad ridicat de creștere. valoare adăugată pentru a se integra cu vânzarea tradițională a mărfii.
