Acțiune

Economia circulară și risipa: Italia încearcă din nou

Parlamentul de la Strasbourg a aprobat noile reguli privind economia circulară care se concentrează pe gestionarea ciclului deșeurilor: pentru Italia este o provocare dificilă, dar care trebuie preluată - Iată ce schimbări

Economia circulară și risipa: Italia încearcă din nou

Să respectăm termenele limită și Europa va deveni mai competitivă în ceea ce privește mediul, deșeurile și energie. Parlamentul de la Strasbourg a aprobat în sfârșit noile reguli privind economia circulară cu o invitație de a sprijini ceea ce a fost aprobat. În centru se află managementul ciclului deșeurilor, considerat adevărata afacere continentală. Pentru Italia noua reglementare este relief și îngrijorare în același timp. Mai presus de toate pentru întârzierile cronice în abandonarea definitivă a gropilor de gunoi: cealaltă față a monedei a unei cifre de afaceri de aproximativ 1000 de miliarde de euro pe an. Iar noile reguli ajung atunci când în Campania și Sicilia se împacă cu încă o urgență, falimentul companiilor municipale. Și la Roma nu știm de unde să începem. 

La Strasbourg, însă, vremurile erau clar stabilite. Până în 2025, cel puțin 55% din deșeurile municipale menajere și comerciale trebuie să fie reciclate, cu tendință către 2030, când bara de eficiență va crește la 60%, pentru a se opri la 65% în 2035. Timp prestabilit și pentru tratarea unor anumite tipuri de deșeuri precum hârtie, plastic și ambalaje din sticlă. Sunt industriile italiene pregătite să respecte aceste date? Și municipiile și regiunile care au atâta putere în acest sector? Pe baza datelor de la municipalitățile de reciclare Italienii produc 497 de kilograme de deșeuri pro capital pe an. Aproximativ o treime merge la depozitul de gunoi cu tratamente nepoluante ulterioare, dar deșeurile separate sunt ca un puzzle. 

Așa cum se întâmplă întotdeauna între Bruxelles și Strasbourg, noile reguli trebuie să „respire”. În acest caz, în următoarele 3 decenii, gropile de gunoi vor putea continua să primească deșeuri municipale moderate. Nu mai mult de 10% dintre cele produse, însă, pentru a permite administratorilor depozitelor de deșeuri să se echipeze în timp util. Realismul dictează că gândirea de a ajunge în 2035 – ex lege – cu hârtiile în regulă, poate deveni o iluzie, după zeci de ani de sancțiuni, amenzi și scandaluri. În notele însoțitoare ale noului regulament UE se subliniază că Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Olanda, nu au mai purtat nimic de ani de zilen tip de deșeuri la depozitul de deșeuri. Exemplul lor și creșterea economică a reciclării sunt fundalul termenelor limită pentru următorii câțiva ani. Nimic nu este imposibil dacă țările individuale fac un efort și intenționează să crească. Eforturile operaționale și industriale care trebuie făcute sunt considerabile, dar strategia este aceea a circularității economice conturată de Națiunile Unite. Este important ca Europa să se ocupe acum și de risipa alimentară, care trebuie, de asemenea, redusă cu 30 și 50% până în 2030. Se discută un mod de a trăi, de a produce și de a consuma în care milenii pot face diferența.

cometariu