Il Președintele BCE, Mario Draghi o reiterează de ceva vreme: banca centrală poate doar să câștige timp, dar nu poate înlocui reformele pe care trebuie să le facă guvernele. Și în conferința de presă de astăzi, după ce consiliul de administrație a aprobat o nouă reducere a ratei și a lansat un podea abdominală consistentă, a vrut să fie și mai explicit asupra subiectului. „Nu există un stimul monetar sau fiscal care să poată avea efecte în lipsa unor intervenții legale importante”, a statuat Draghi, subliniind că abia după reforme se vor putea beneficia de marjele de flexibilitate deja prevăzute în tratate, care evident nu implică „o depășire a regulilor”.
Pentru Draghi, discuția despre flexibilitate în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere „nu poate pune sub semnul întrebării esența Pactului”. Un răspuns la interpretările din partea referitoare la bugetele publice ale discursului său de la Jackson Hole rostit la sfârșitul lunii august, asupra căruia a ținut să clarifice. „Au fost multe interpretări ale acestui discurs, cred că am fost foarte clar – a spus el – ideea este că există trei instrumente pentru a da un nou impuls creșterii: reformele structurale, politica monetară și politica fiscală. Concluzia mea este că nu există un stimul monetar și fiscal care să poată avea efecte fără reforme structurale ambițioase, importante și convinse”. În ceea ce privește politica fiscală, el a definit Pactul de Stabilitate și Creștere drept „ancora noastră de încredere”, afirmând că regulile nu pot fi încălcate. Există flexibilitate în reguli, a explicat el, dar această discuție nu ar trebui să fie de natură să pună în pericol esența Pactului de Stabilitate. Mai mult, în cadrul Pactului se pot lua decizii care susțin creșterea și care, în același timp, contribuie la consolidarea bugetelor”. Președintele BCE a adăugat că, de asemenea, dintr-o perspectivă de consolidare a încrederii, care este unul dintre motivele pentru care creșterea lipsește în mai multe zone ale zonei euro, ar fi mult mai bine dacă am avea mai întâi o discuție foarte serioasă despre reformele structurale și flexibilitate după aceea. „Aceasta este sugestia mea – a concluzionat el – Cu toate acestea, nu este responsabilitatea mea dacă discursul meu a fost interpretat prost sau bine. Cred că mesajul meu a fost foarte clar.”
Pentru Draghi este necesar să nu se frustreze consolidarea fiscală iar în acest moment reformele trebuie neapărat să capete avânt. Parcă ar spune: fii rapid pentru că flexibilitatea nu este „fără costuri”. Un „pas insuficient în implementarea reformelor structurale în țările din zona euro reprezintă pentru BCE unul dintre riscurile unei redresări deja înrăutățite. Redresarea în zona euro, așteptată la niveluri foarte moderate, a slăbit și mai mult. Potrivit celor anunțate de Mario Draghi, primele indicii privind trendul din trimestrul III semnalează că ritmul economiei europene a încetinit și că inflația va rămâne scăzută și în următoarele luni, înainte de a urca înapoi spre ținta de 2% stabilit de BCE în 2015 și în 2016.
În special, redresarea deja modestă, „este frânat de nivelurile ridicate ale șomajului, un decalaj mare în capacitatea productivă, ratele de creștere negative continue ale împrumuturilor din sectorul privat și ajustările fiscale necesare a sectorului public și privat”. În observațiile BCE, pierderea impulsului ciclic ar putea reduce investițiile private, iar riscurile geopolitice în creștere pot avea un impact negativ asupra încrederii întreprinderilor și a consumatorilor. Și la aceasta se adaugă și riscul eșecului implementării reformelor.
Draghi a indicat că ar putea fi lansate intervenții legale importante printr-o „împărțire a suveranității” țărilor individuale cu autoritățile comunitare. Cu toate acestea, președintele BCE a vrut să tragă o linie clară și clară asupra intențiilor sale: fără negocieri cu politica. „Nu vorbesc cu liderii politici să ceară liniștire cu privire la ceea ce intenționează să facă, acesta nu este dialogul instituțional corect. Nu există un mare compromis”, a spus el, comentând discursul pe care l-a ținut la Jackson Hole și contactele ulterioare în toată Europa. „Punctul pe care am vrut să-l clarific la Jackson Hole – a adăugat el – este că este foarte dificil să atingem obiectivul unei rate a inflației de 2% doar cu politica monetară. Avem nevoie de creștere, trebuie să reducem șomajul și pentru a face asta avem nevoie de alte lucruri, de politici fiscale și de reforme structurale. Nu există negociere, fiecare dintre noi trebuie să-și facă treaba. Noi facem politică monetară, ceilalți fac alte lucruri”.
Pe de altă parte, dacă reformele structurale au multe costuri, Draghi a amintit că lipsa creșterii este deja un cost în sine.. „Asta este ceea ce vedem în acest moment: șomaj ridicat, în multe țări la maxime istorice, creștere scăzută de mulți ani și multe țări care sunt încă foarte departe de nivelurile de creștere din 2007, în unele, atunci salariile care intră pe piața muncii sunt acelea. înregistrată în anii ’80”, a observat el, reiterând propunerea anterioară: „Nu ar fi, deci, mai bine să aducem și acest domeniu, cel al reformelor structurale, în același tip de cadru pe care îl avem deja pentru disciplina bugetară? Nu este o chestiune de pierdere a suveranității naționale, ci de împărtășirea unor reguli comune cu ceilalți, așa cum sa întâmplat deja în politica monetară cu BCE și euro”, care „în opinia mea, ar avea multe beneficii” nu numai la nivelul politicii. proces de reformă care ar fi facilitat dar și în crearea unei adevărate piețe comune „cu o creștere ulterioară a oportunităților, de exemplu în mobilitatea lucrătorilor”.
La discuția lui cu Prim-ministrul Matteo Renzi, a păstrat cea mai strictă confidențialitate: conținutul „rămîne confidențial” și „nu vor exista alte declarații în acest sens”.
În așteptarea ca guvernele să decidă să facă propriile mișcări, BCE a ales să își facă partea și să câștige mai mult timp. Nu numai că a redus în mod surprinzător ratele la un nou minim record de 0,05% de la 0,15%, dar a aprobat și un plan de cumpărare a ABS și obligațiuni garantate menite să aibă un impact substanțial. O mișcare care se apropie de demararea măsurilor de finanțare pentru bănci condiționate de acordarea creditului, așa-numitul Ltrto, programat pentru septembrie. În plus, consiliul Eurotower rămâne „unanim în posibilitatea de a recurge la instrumente neconvenționale” în caz de agravare. La întâlnire s-a mai discutat despre Qe, adică relaxarea cantitativă urmând exemplul Fed, BoE și Bank of Japan cu achiziții masive de obligațiuni guvernamentale și private. „Au fost unii membri ai Consiliului care au fost în favoarea să facă mai mult și alții care au vrut să facă mai puțin. Deciziile luate reprezintă punctul de compromis”, a explicat Draghi, adăugând că măsurile adoptate astăzi „nu au fost decise în unanimitate”. Cu alte cuvinte, dacă există unanimitate asupra necesității de a interveni, modul rămâne totuși un punct de dezbatere. „Nu este că suntem unanimi indiferent de ceea ce se decide – a subliniat Draghi – nu este vorba de un cec în alb, suntem unanimi în intenții, dar atunci când vine vorba despre măsurile individuale pot exista diferențe”.
