De la uniunea monetară la „uniunea bancară”. Acesta este ceea ce țările din zona euro au nevoie pentru a consolida și limita riscul de contagiune. Acest lucru a fost declarat de președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, audiat în Comisia pentru afaceri economice și monetare al Parlamento european la Bruxelles. Uniunea bancară europeană se bazează pe trei piloni, Draghi a explicat: „un Schema europeană de garantare a depozitelor, un fond european de rezoluție și o centralizare mai puternică a supravegherii bancare” la nivelul UE. Și așa cum demonstrează criza Bankia, „este mai ușor să gestionezi centralizat nevoile de recapitalizare ale băncilor” decât fiecare pentru el însuși.
Draghi, prezentând primul raport anual al Comitetului European pentru Risc Sistemic (Esrb), a îndemnat Liderii UE să-și „clare viziunea” asupra euro pentru următorii 10 ani, și să „concreteze” începând cu uniunea bancară. „Suntem în mijlocul unui vad într-un râu cu un curent foarte puternic și nu putem vedea malul de cealaltă parte din cauza ceții”, a explicat președintele BCE. Clarificarea viziunii pentru euro în următorii zece ani ar putea „înlătura ceața, chiar dacă curentul râului rămâne puternic”, spuse Draghi din nou, continuând cu metafora. Dar mai ales într-un moment ca acesta, în care „incertitudinea și volatilitatea” au revenit pe piețe, principala provocare pentru cele 17 țări ale monedei unice este „limitarea riscului de contagiune”.
De fapt, jocul este încă de jucat și pentru Europa „Principalele provocări ale acestei crize continuă”. În țările din zona euro, prioritatea este „evitarea contagiunii” și „‘promovarea unei strategii care să susțină creșterea și, în același timp, să consolideze finanțele publice”.
Dar mai presus de toate este este necesară o centralizare suplimentară a supravegherii bancare, în special pentru gestionarea crizelor instituţiilor cu risc sistemic. Într-adevăr „în gestionarea unor urgențe financiare”, doartă Draghi, „în Europa a fost subestimată importanța problemei și acesta este cel mai prost mod de a face lucrurile, care până la urmă se fac dar cu costuri mai mari”. Cazul Bankia confirmă că atunci când se confruntă cu o problemă de recapitalizare, jucătorii individuali, guvernele, autoritățile naționale de supraveghere subestimează inițial situația.
Tot referindu-se la cazul Spaniei, Draghi asigură că BCE a făcut deja mult și rapid pentru a atenua criza de lichiditate a băncilor, dar „nu poate face mai mult pentru a elimina cauzele lipsei de credit”, a reiterat el. Frankfurt „va continua să furnizeze lichidități băncilor solvabile” din zona euro pentru a evita „episoadele de rulare bancare”, dar „nu poate înlocui guvernele în abordarea crizei, în care datoria unor ţări nu mai este percepută ca sustenabilă”. Prin urmare, depinde de guvernele individuale să rezolve situația prin reforme structurale.
Citiți integral discursul lui Mario Draghi
