Ai crezut asta Grecia, eurexit e lipsă termenii erau demodați acum? Deloc.
Hai sa vorbim despre Grecia de ce 25 ianuarie 2015 vor exista alegeri politice (avans). Cu sondajele pe care le dau SYRIZA, partidul de stânga radical condus de Alexis Tsipras, încă în frunte, dezbaterea privind restructurarea datoriei publice, riscul de contagiune și posibila ieșire a țării din euro a revenit. Evenimente care ridică preocupări de înțeles pentru portofelele economisitorilor. Dar este inutil să ne supărăm: să analizăm în schimb situația cu ajutorul datelor și al bunului simț.
Situația economică a Greciei
Situația Greciei este dramatică: este într-o formă mult mai proastă decât Italia și asta spune totul.
În ciuda sacrificiilor făcute de greci pentru a reduce cheltuielile guvernamentale, raportul datorie publică/PIB este încă monstruos de mare: aproape 175%. Pentru a o reduce, în absența perspectivelor de creștere economică sau de inflație (vă mai amintiți de blestemata ecuație a datoriei publice?), o renegociere a datoriei se profilează la orizont. Sau o implicită complet haotică.
Și nu putem păstra tăcerea în legătură cu datoria privată: aproximativ 164 de miliarde de credite neperformante.
Acum, programul partidului Syriza, care conduce sondajele electorale, prevede în mod explicit o renegociere a datoriei cu creditorii Greciei și o serie de măsuri care se traduc în cheltuieli publice mai mari: în contrast cu austeritatea și Troica (UE, FMI, BCE).
BCE, doar pentru a clarifica recordul, a declarat deja că accesul băncilor grecești la fondurile băncilor centrale va continua doar dacă va exista o „încheiere pozitivă a actualului program de salvare și un acord ulterior” cu Troica pentru extinderea sprijinului financiar.
De aici și preocuparea larg răspândită că discuția dintre părți va degenera și că piețele financiare vor reacționa violent. Nervozitatea a crescut în ultimele săptămâni: cotațiile CDS au crescut și probabilitatea de neplată a datoriei grecești în următoarele 12 luni, implicită de acestea, este egală cu 24%.
Deși Comisia Europeană a reiterat că, conform tratatelor UE, participarea unei țări în zona euro este „ireversibilă”,ieșirea din euro este o posibilitate pe care doar un struț ar ignora-o. De altfel, este considerată o opțiune realistă și de către observatorii autorizați, precum membrii Economist Intelligence Unit, care scriu: „Ieșirea Greciei din zona euro ar provoca perturbări considerabile pe termen scurt, dar ar putea fi soluția pentru relansarea competitivitatea țării pe termen lung”.
S-au auzit câteva scârțâituri: având în vedere numărul tot mai mare de retrageri de numerar, băncile grecești Eurobank și Alphabank au făcut cereri de lichiditate de la BCE, temându-se că situația s-ar putea agrava. Din seria „Nu se știe niciodată”.
Să încercăm să schițăm diverse scenarii politice posibile, atribuindu-le o probabilitate și evaluând în mod rațional impactul asupra piețelor financiare.
Scenariile politice din Grecia și efectele asupra economisitorilor
Ar putea exista trei scenarii principale pentru Grecia.
Scenariul 1 – Syriza câștigă cu majoritate absolută (peste 35% din voturi)
Noul guvern grec va găsi imediat, în martie 2015, aproximativ 7 miliarde de euro de plătit între rambursarea obligațiunilor și dobânzi. Neavând suficientă lichiditate pentru a satisface aceste nevoi, Grecia va fi nevoită să negocieze o prelungire a programului de ajutor cu Troica. O nouă restructurare a datoriilor, poate nu imediat, este destul de probabilă (între 48% și 27%, conform „Bloomberg Economics”).
Nu este la fel de probabil aieșirea din euro, cel puțin pe termen scurt: în primul rând pentru că Programul Syriza nu permite asta și apoi pentru că aproximativ 70% dintre greci rămân în favoarea euro, potrivit unui sondaj PewResearch.
Dacă acesta ar fi scenariul, este rezonabil să ne așteptăm la unele tulburări și volatilitate pe piețe (activele riscante, în special acțiunile și obligațiunile din țările PIIGS, ar plăti prețul), dar nu e mare lucru; răspândirea contagioasă a panicii este considerată improbabilă de mulți operatori, inclusiv de Moody's. Într-adevăr, atât Troica, cât și Grecia ar avea tot interesul să stabilească o discuție rezonabilă. Dar, trebuie spus, riscul de contagiune nu este nul: ca orice sistem complex, piețele financiare se pot mișca foarte rapid, imprevizibil și într-un mod extrem. O mamba neagră.
Scenariul 2 – Syriza câștigă, dar fără majoritate absolută
În acest caz, Tsipras va trebui să se unească cu vreo altă parte: probabil, cu moderații lui To Potami („Râul”), terțul din sondaje, chiar dacă nu se poate exclude un acord cu alte partide minore. Ceea ce pare puțin probabil, având în vedere diferența de opinii, este un acord cu New Democracy, un partid de centru-dreapta (al doilea în sondajele electorale). În prezența unei coaliții, o renegociere a datoriilor, dar fără ieșire din euro, rămâne cea mai probabilă ipoteză. În ceea ce privește consecințele pentru economisitori, este valabil ceea ce sa spus pentru scenariul anterior.
Dar dacă un guvern de coaliție nu reușește să apară, atunci Grecia ar putea intra în haos. Și, având în vedere iminențele ieșiri de numerar, s-ar putea produce un default complet scăpat de sub control: caz în care, după toate probabilitățile, ar exista panică pe piețe.
Scenariul 3 – Noua Democrație din Samaras câștigă
Sunt 4 puncte care separă Noua Democrație de Syriza dar, având în vedere procentul mare de indeciși (aproximativ 11%) și presiunea asupra electoratului, nu este un scenariu cu probabilitate zero. Până la urmă, istoria este plină de sondaje electorale care ne-au apropiat foarte mult. Dacă Samaras câștigă, ar putea să formeze o altă coaliție cu Pasok, posibil incluzându-l și pe To Potami. În acest caz, este de așteptat o extindere a programului de ajutor al Troicii. O restructurare a datoriei ar putea fi implementată ulterior. Este scenariul care, în viitorul imediat, este mai puțin probabil să provoace volatilitate pe piețe.
Pentru a înțelege probabilitatea de apariție a celor trei scenarii, am folosit datele din sondajele agregate și publicate de metapolls.net, rezumate pentru comoditate în tabel (click pe imagine pentru mărire).
Cu aceste date am realizat o simulare electorală, generând 10 de rezultate posibile, presupunând că preferințele celor aproximativ 10 milioane de alegători greci reflectă media sondajelor: o ipoteză mai degrabă eroică, dar oricum, așa trece mănăstirea (pentru geek: simulare Monte Carlo, cu extragere aleatorie dintr-o distribuție multinomială).
Potrivit datelor sondajului electoral, scenariul cel mai probabil să apară (56%) este cel în care Syriza câștigă cu majoritate absolută. Cifra este de luată cu sâmbure de sare, dat fiind procentul mare de indeciși (peste 10%). În acest scenariu, răspândirea catastrofală a contagiunii este puțin probabilă.
Gândiți-vă: nu convine nimănui, nici Greciei, nici restului zonei euro, că ar cădea din nou în recesiune. Cel mai bine este ca toată lumea să negocieze.
