Potrivit i de date publicat de Intesa Sanpaolo, Croația nu a ieșit încă din recesiunea în care a intrat în 2009 (-6%), în condițiile în care o nouă scădere a avut loc în cursul anului 2012 (-2%) și în primul trimestru al acestui an (-1,5%), în principal din cauza cererii interne slabe care cântărește în special industrie (-6,5%) și agricultură (-6,2%). Scăderea consumului privat a scăzut, de fapt, cu 1,8% din tendința PIB-ului din cauza condiții dificile pe piața muncii, cu rata șomajului aproape de 20% și tendința negativă a salariilor reale (-2,3%). Contribuția la creștere oferită de cererea de investiții a fost și ea negativă a cărei variație, deși s-a îmbunătățit față de anul precedent, a fost totuși de -4,6%. L'ajustarea bugetului public a dus la rândul său la o contracție a consumului public de 0,8% în termeni reali, care s-a reflectat în -0,2% din PIB. Datorită scăderii accentuate a importurilor și creșterii, deși uşoare, a exporturilor, balanța comercială netă a fost singurul post din conturile naționale care a contribuit pozitiv la evoluția economică.
Cele mai recente date economice evidențiază o traiectorie încă incertă a economiei, având în vedere că, în ciuda unei îmbunătățiri treptate, pentru tot anul 2013 tendința PIB-ului se va menține în continuare în teritoriu negativ (-0,9%). Redresarea parțială a economiei va fi favorizată nu doar de întărirea exporturilor în a doua jumătate a anului, ci și de contribuția din investiții, și datorită finanțării pentru infrastructură puse la dispoziție de fondul UE odată cu intrarea Croației în UE, a cărei incidență va fi totuși limitată pe termen scurt, dar mai accentuată anul viitor. Cererea de consum privat este în continuare negativă, dar în îmbunătățire, datorită unei îmbunătățiri așteptate a pieței muncii, în timp ce din cauza consolidării fiscale, consumul public ar putea scădea în continuare. Se așteaptă ca întărirea economiei să continue și în 2014 cu o dinamică a PIB în teritoriu pozitiv (1%). În această perspectivă, cererea internă slabă va acționa ca un tampon pentru inflație, estimată să fie în medie în jurul valorii de 2,8% în 2013 și 2,3% în 2014, tot datorită presiunilor externe modeste care decurg dintr-o tendință a prețurilor petrolului care se așteaptă să rămână limitată.
În 2012, deficitul public a scăzut la 3,8% din PIB de la 5,7% în 2011. În ciuda condițiilor economice nefavorabile, politica fiscală restrictivă a cuprins deteriorarea bugetului public în 2012. Cu toate acestea, prognozele de creștere a PIB formulate de Guvern par mai degrabă optimiste e Comisia Europeană, care se așteaptă la o scădere de 1% a PIB, consideră că deficitul public ar putea fi de 4,7% anul acesta din cauza condițiilor economice nefavorabile, în ciuda măsurilor fiscale pe care autoritatea guvernamentală le-a definit în revizuirea bugetară din 21 martie trecută. CE se așteaptă ca, cu legislația neschimbată, deficitul ar putea crește la 5,6% în 2014. Prin urmare, țara va trebui să adoptarea unei politici fiscale mai incisive pentru ajustarea bugetului public și evitarea deschiderii unei proceduri de deficit excesiv.
În acest scenariu, datoria publică a fost de 56,3% în 2012. Având în vedere perspectivele deficitului și dinamica economică slabă, CE se așteaptă ca raportul datorie/PIB să crească în continuare la 58% în 2013 și să depășească 60% în 2014. Raportul dintre rezervele oficiale și datoria externă pe termen scurt este de așteptat să depășească unitatea în 2013, dar rata de acoperire a rezervelor, adică raportul dintre rezervele valutare din 2012 și nevoile de finanțare externă pentru anul curent (suma deficitului de cont curent și a angajamentelor datoriei externe la scadență) este estimat a fi mai mic decât unitate. Pentru a satisface nevoile financiare, în principal datorate rambursării datoriei externe care s-a acumulat de-a lungul anilor depășind 100% din PIB, țara rămâne vulnerabilă la disponibilitatea finanțării externe, fie sub formă de datorii reînnoite sau de intrări de capital pentru investiții.
Se așteaptă că intrarea Croației în UE va stimula creșterea economică a țării pe termen mediu și lung, datorită intrărilor mai mari de capital din partea altor state membre ale UE., îmbunătățindu-și infrastructura și datorită transferurilor contului de capital prin fonduri UE. Adoptarea reformelor structurale necesare în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică și reorganizarea strategiilor de producție ar putea astfel contribui la depășirea unora dintre slăbiciunile prezente în arhitectura sistemului economic și instituțional croat, unde este dezechilibru extern, cu datoria externă de peste 110% din PIB în 2012, pentru a reprezenta cel mai periculos element de vulnerabilitate. Începând să repare a deficit public estimat de CE la peste 4% în 2013.
