Rana provocată de Coronavirus economiilor mondiale va fi greu de vindecat. Prognozele care se succed zi de zi sunt cele mai proaste văzute vreodată de la al Doilea Război Mondial. PIB-ul global va scădea cu 3%, comerțul va înregistra o scădere între 13 și 32%, investițiile străine directe vor scădea între 30 și 40%. Potrivit estimărilor (nici chiar cele mai pesimiste)”500 de milioane de oameni din întreaga lume riscă să cadă în sărăcie, 170 de țări vor înregistra o scădere a venitului pe cap de locuitor” subliniază economistul Simona Costagli în focus săptămânal al Serviciului de Studii Bnl.
Conform tradiției, lucrătorii vor fi cei care suferă cele mai izbitoare consecințe a ceea ce la prima vedere ar putea părea a fi doar cifre și procente. „Cel mai mare impact al virusului asupra economiei va fi asupra ocupării forței de muncă – explică raportul – cu o pierdere estimată de locuri de muncă semnificative”. Pe baza calculelor OCDE, în țările cele mai dezvoltate, în China, Brazilia și Rusia, locurile de muncă cu risc grav ar fi între 15 și 35% din total.
„Perioada de închidere a activităților – subliniază Simona Costagli în Focus Bnl – a evidențiat în special prezența în toate țările a unui grup de lucrători foarte fragili care cu greu vor putea reintra pe piața muncii în absența unor politici”.
Vorbim în special despre muncitori slab calificați care în Italia reprezintă aproximativ o treime din total (de două ori media europeană). De fapt, 39% din această forță de muncă este angajată în activități care au rămas închise în perioada de izolare, în timp ce 45% lucrează în sectoare „neesențiale”. Relevant este și aspectul privind cele mai frecvente contracte din sectoarele care au rămas închise: 33% din totalul acestor lucrători au contract pe durată determinată față de 11% în ocupații care pot fi activate prin telemuncă.
„În medie, în țările UE în ansamblu (plus Marea Britanie), în cea mai acută fază a contagiunii, cei angajați în sectoarele supuse închiderii și fără posibilitatea de a utiliza munca la distanță reprezentau 10% din total,3 dar cifra prezintă o variabilitate discretă: în Spania a ajuns la 14,5%, în Grecia și Irlanda 13%, în Italia 11,5%, în Franța 9,5% și în Germania 8,3%”, se arată în raport.
Femeile sunt, de asemenea, printre cele mai expuse riscului, a căror prezență este predominantă în sectoarele supuse închiderii. Cu toate acestea, faptul că, în medie, femeile sunt predominante în activitățile care în martie și aprilie au continuat să își desfășoare activitatea datorită lucrului la distanță ar putea contribui la atenuarea parțială a impactului negativ al epidemiei asupra ocupării forței de muncă a femeilor. „Aceasta nu este o regulă: în Italia, de exemplu, 56% dintre cei angajați în sectoarele închise sunt femei, 42% în activități esențiale și 50% în cele care pot fi activate prin telemuncă”, subliniază Costagli.
În ceea ce privește vârsta, tinerii sunt cei mai expuși riscului cu o vârstă cuprinsă între 15 și 29 de ani. Încă o dată, un sfert dintre cei angajați în sectoare închise (28%) aparțin acestei grupe, în timp ce prezența persoanelor sub 29 de ani este mai redusă atât în sectoarele esențiale (circa 16%), cât și în cele care pot fi activate de la distanță (circa 15% ).
De ce sunt importante aceste date? De ce "sectoare închise în perioada blocare nu vor putea reveni la operațiuni la ritmuri de dinainte de criză până când va avea loc o relaxare semnificativă a măsurilor de distanțare socială și o redresare consistentă a mișcării turistice, care în absența unui vaccin ar putea dura o perioadă lungă de timp”.
În concluzie: sectoarele care au rămas închise, și deci mai supuse decât altele să sufere consecințele economice ale pandemiei, sunt și cele în care predomină prezența femeilor, care contează pe cel mai mare număr de tineri și care angajează contractual cele mai slabe categorii, cum ar fi cei care desfășoară activități independente și contractele pe durată determinată.
„Prin urmare, apare o caracterizare destul de clară a tipului de lucrători cel mai penalizat de pandemie. Deși într-un context de extremă dificultate, după faza de urgență, măsurile de susținere a veniturilor ar trebui să fie însoțite de politici care vizează sprijinirea acestor lucrători și investiții în formare și, mai general, în educație. Aceasta este o temă care în multe țări (inclusiv a noastră) era considerată o urgență chiar înainte de pandemie”, conchide raportul.
Citit de asemenea: Lucrați în faza 2: cele 5 reguli de urmat conform experților
