Centrul de Studii Confindustria își reduce previziunile privind tendința PIB-ului italian. Noile estimări vorbesc despre o recesiune de 0,5% în 2014 (de la -0,4% indicată în septembrie), urmată în 2015 și 2016 de o creștere de 0,5 și respectiv 1,1%. Și totuși, „menținerea prognozei pentru 2015 la valorile indicate în septembrie – explică economiștii de la Viale dell'Astronomia – chiar și într-un context mult mai favorabil, este deja un semn de încredere față de previziunile în scădere făcute de majoritatea analiștilor, în special internaționali”. În detaliu, potrivit CsC, Italia va ieși din recesiune încă din primul trimestru din 2015, care se va închide cu un PIB pozitiv de 0,2%, iar „scenariul economic global arată mai bine decât acum trei luni”, chiar dacă „Rămâne incertitudinea”.
PERICOLUL „CLAUZEI DE SALVARE”
Un factor care ar putea cântări asupra tendinței viitoare a PIB-ului italian este posibila aplicare a clauzei de salvgardare cuprinsă în Legea de stabilitate, care prevede o creștere a impozitelor indirecte de 12,8 miliarde de euro, 0,8% din PIB. Dacă clauza ar fi declanșată „ar face ca economia să revină în recesiune – scrie Confindustria -. Evitarea aplicării sale este, prin urmare, necesară pentru a stabiliza țara pe calea reînnoită de creștere”.
BALASTUL CORUPȚIEI: 300 MILIARDE PIERDUTE ÎN 20 DE ANI
Cel mai important obstacol de depășit este însă corupția, care reprezintă un „balast de dezvoltare – continuă studiul – o adevărată frână a progresului economic și civil”, până la punctul în care o creștere cu un punct a corupției este corelată cu o scădere a rata anuală de creștere a PIB pe cap de locuitor de 0,8 puncte procentuale.
Pe de altă parte, dacă țara ar reuși să reducă corupția la nivelul Spaniei, rata noastră anuală de creștere ar crește cu 0,6 puncte procentuale, iar dacă cu Mâini Curate Italia ar reduce corupția la nivelul Franței (- 1%), 2014. PIB-ul ar fi fost mai mare cu aproximativ 300 de miliarde (5 mii de euro de persoană).
Pentru a readuce structural Italia la un ritm de dezvoltare „mult mai mare decât cel actual – continuă analiștii CSC – este crucial să se reducă drastic corupția, care este vârful aisbergului ilegalității larg răspândite și al lipsei de respect față de reguli. . În lupta împotriva corupției, companiile, cu ajutorul asociațiilor lor, pot aduce o contribuție decisivă prin adoptarea unor coduri de conduită eficiente și aplicarea unor sancțiuni de ostracism pe scară largă pentru a le pune în aplicare. Prin urmare, cu măsurile de precauție potrivite, companiile italiene și asociațiile lor au resursele necesare pentru a câștiga” această bătălie.
INFLAȚIA VA CREȘTE NUMAI ÎN 2016 (0,6%)
În ceea ce privește dinamica inflației, conform Confindustria în 2014 și 2015 aceasta se va stabili la 0,2%, în timp ce în 2016 va urca din nou la 0,6%. Deflația, în orice caz, nu este înfricoșătoare: CSC exclude „materializarea unui proces generalizat de reducere a nivelului prețurilor în Italia”.
VENITURI LA NIVELELE ANULUI 1997, PIERDUT DE 3.700 EURO FIECARE PERSOANĂ DIN 2007
Raportul mai relevă că veniturile italienilor au revenit în acest an la nivelurile din 1997, cu o pierdere de 3.700 de euro pe locuitor din 2007 (-12,3%). Regresia a dus la renunțarea la șase săptămâni pe an de consum: de parcă familiile italiene ar fi încetat să cheltuiască la jumătatea lunii noiembrie.
Tocmai din previziunile privind tendința consumului, sosesc însă primele indicii pozitive: în acest an cheltuielile gospodăriilor – în previziunile CSC – vor crește cu 0,2%, dar creșterea va fi de 0,5% în 2015 și la 0,8% în 2016.
FĂRĂ MUNCĂ 8,6 MILIOANE DE OAMENI
Mult mai puțin încurajatoare este imaginea din partea muncii. De la viale dell'Astronomia, de fapt, ei au lăsat să se știe că astăzi în Italia sunt 8,6 milioane de oameni care sunt șomeri total sau parțial. Prin urmare, piața rămâne „slăbită”. Conform calculelor economiștilor Confindustria, celor 3 milioane și 300 de mii de șomeri estimați în trimestrul III 2014 (+113,2% față de șapte ani înainte) trebuie să adăugăm alte două grupe de șomeri: lucrătorii cu fracțiune de normă involuntară. (2 milioane și 595 mii, +111,8%) și șomerii care ar fi disponibili să lucreze, dar nu au întreprins acțiuni active de cercetare pentru că sunt descurajați (1 milion 708 mii persoane, +73,4%) sau pentru că așteaptă rezultatul din acțiunile anterioare de cercetare (725 mii).
