Salvarea Ciprului aduce frica înapoi pe piețe și săptămâna începe cât se poate de rău: pungile se prăbuşesc şi răspândirea a zbura. Piazza Affari a început sesiunea în roșu cu peste două puncte, în timp ce diferența Btp-Bund a urcat până la 340 de puncte de bază, după ce săptămâna trecută s-a închis la 315.
Dar cum explici atâta teamă cu privire la ceea ce se întâmplă pe o insulă mediteraneană? În realitate, teama este că Ciprul este doar un semn al modului în care gestionarea europeană a crizei continuă să conducă economia spre colaps.
În noaptea dintre vineri și sâmbătă, la finalul unor negocieri dure care au durat 10 ore, Eurogrupul a găsit un compromis pentru salvarea Ciprului și a băncilor sale, atingând conturile curente pentru prima dată. Toate deciziile au fost acceptate cu reticență de noul guvern al lui Nikos Anestesiades, dar cu siguranță vor stârni reacții puternic negative, riscând să aibă repercusiuni și asupra altor țări din zona euro: în special Spania, care se luptă să iasă din propria criză bancară.
După Grecia, Irlanda și Portugalia - fără a număra intervenția specifică pentru instituțiile spaniole - Cipru este a patra țară care a obținut salvarea financiară din zona euro, supunându-se politicilor de austeritate impuse de vizitele Troicii (Comisia UE, BCE, FMI).
Cel mai important și controversat element al acordului încheiat săptămâna trecută este ruperea unui adevărat tabu: ajutorul din zona euro – 10 miliarde de euro, față de cele 17 considerate necesare, echivalente cu întregul PIB al țării – se va adăuga retragere forțată din conturile curente. Persoanelor fizice li se va percepe un impozit unic pe depozite de 6,75% pentru sume de până la 100 EUR și 9,9% peste această cifră. Măsura este de așteptat să genereze venituri de 5,8 miliarde de euro și va lovi pe toată lumea, dar un tratament și mai dur va fi rezervat nerezidenților (în special rușilor, dar și britanicilor). Cei care locuiesc pe insulă vor fi, de fapt, parțial recompensați cu acțiuni la propria bancă egale cu impozitul plătit.
Negocierile nocturne de la Bruxelles au durat mult pentru că Germania, Finlanda și Țările de Jos - susținute de președintele Eurogrupului, olandezul Jeroen Dijsselbloem, și de Christine Lagarde, numărul unu al FMI - au vrut să facă aproape toată factura pentru depozite de plată de salvare care depășesc 100 de mii de euro. Suspiciunea este că capitalul depus în băncile cipriote este adesea rezultatul unor activități ilegale. Mai mult, supertaxa dorită de axa nordică părea în concordanță cu necesitatea de a reduce drastic dimensiunea unui sector bancar care valorează de șapte până la opt ori economia țării (Dijsselbloem a numit-o „hipertrofic”).
Ideea – căreia i s-a opus ministrul cipriot de finanțe, Michalis Sarris și Comisia Europeană – era să se aplice și în Cipru o soluție asemănătoare tunsorii cu care a fost restructurată datoria Greciei la sfârșitul anului 2011, impunând băncilor private care dețineau 58% din obligațiunile guvernamentale din Atena să renunțe la mai mult de jumătate din valoarea nominală a acestor obligațiuni. Păcat că în octombrie 2011 șefii de stat și de guvern ai zonei euro au jurat solemn să nu mai repete niciodată o astfel de soluție.
Între timp, pentru a preveni fuga de capital să se usuce definitiv insula, Banca Centrală a Ciprului a decis că titularii de cont nu își vor mai putea retrage banii din sucursale până marțicând se va încasa taxa. Dar, pentru a obține salvarea internațională, țara a acceptat să lanseze și alte reforme: o creștere a impozitului pe corporații de la 10 la 12,5% și undă verde pentru un program de privatizare care ar trebui să fie în valoare de 1,4 miliarde de euro.
În sfârșit, două puncte rămân de definit: participarea FMI la o treime din costurile planului de salvare (Lagarde s-a angajat să obțină aprobarea consiliului său cât mai curând posibil) și un acord cu Rusia care să se prelungească cu cinci ani, până la 2021, termenele de plată pentru împrumutul de 2,5 miliarde de euro pe care Moscova l-a acordat Nicosiei în urmă cu doi ani, reducând și dobânzile.
Il Parlamentul cipriot se va întâlni astăzi pentru a începe procesul de ratificare a planului de salvare negociat cu UE. Și va fi o cursă contra cronometru: aprobarea finală va trebui să sosească înainte ca băncile să se redeschidă.
