Acțiune

Chile: compromisul corect între stabilitate și creștere în America Latină

Mai puțin în vogă decât așa-zișii BRICS, dar nu pentru asta fără potențial. După amplul program de reformă lansat în anii 80 (privatizare, liberalizare și deschidere către comerțul internațional), Chile pare să fie cea mai ospitalieră țară din America Latină pentru ISD (+8,7% din PIB, în medie în ultimii 5 ani).

Chile: compromisul corect între stabilitate și creștere în America Latină

Intesa SanPaolo SpA, prin analistul financiar al Serviciului de Studii și Cercetare Giancarlo Frigoli, a publicat un document interesant intitulat „Chile - Focus pe economie”. Publicația ilustrează dezvoltati și punctele slabe ale sistemului economic chiliană în perioada 2013 și primele luni ale anului 2014, precum și previziuni aferente perioadei ulterioare, până în 2015.

Dintre diferitele economii ale Americii Latine, Chile este cea mai apreciată de către agențiile de rating (datoria suverană chiliană este evaluată AA- de către S&P, A+ de către Fitch și Aa3 de către Moody's). Acest rating este justificat de soliditatea cadrului politico-instituțional, de datoria publică scăzută (16,9% din PIB), de gestionarea eficientă a politicii economice și de acoperirea nevoilor financiare externe garantate prin rezerve în valută și active. a fondurilor suverane.

Din punct de vedere economic, în ultimul an economia chiliană a înregistrat o încetinire, în principal din cauza epuizării progresive a impulsului pentru investiții în sectorul minier și în lucrări de reconstrucție după cutremurul din 2010. Rata tendință de creștere a PIB a a trecut de la 5,2% în trimestrul 4 2012 la 2,6% în trimestrul 1 2014. În 2013, creșterea PIB a fost de 4,1%, de la 5,4% în 2012. Cele mai optimiste prognoze văd un PIB în 2014 în creștere cu 3,5%. cu atât mai puțin optimist cu 2,5%.

Comparativ cu alte țări din America Latină, Chile este țara cu cel mai mare venit pe cap de locuitor, cea cu cele mai bune condiții de competitivitate (locul 34 din 148 în clasamentul Forumului Economic Mondial), cel mai înalt grad de dezvoltare umană (locul 40 din 172) și cel mai favorabil climat pentru afaceri (locul 34 din 189 în clasament Făcînd afaceri al Băncii Mondiale).

Sectorul prelucrător are o pondere limitată (aproximativ 11% din PIB) și înregistrează predominanța industriilor de prelucrare a produselor agricole, piscicole și forestiere (peste 50% din totalul producției) și a metalelor. Țara importă cea mai mare parte a bunurilor de consum durabile și semidurabile, de investiții și intermediare.

Chile extrage o treime din cupru produs în lume şi în ultimii zece ani ponderea de minerit la export a crescut de la 41% în 2003 la 57% în 2013. Statul menține controlul asupra acestui sector strategic prin compania de stat CODELCO. Întregul sector minier reprezintă 13,3% din PIB. Economia chiliană este foarte afectată de performanța ciclică a altor economii consumatoare de materii prime, în special a economiilor emergente precum China, către care se îndreaptă aproximativ un sfert din exporturi.

În primul trimestru al anului 1, comparativ cu perioada precedentă, activitatea agricolă a înregistrat o schimbare pozitivă (+2014%), în timp ce producția prelucrătoare și cea minieră nu au suferit modificări substanțiale (+8% și respectiv +0,2%).

În ceea ce privește tendința deinflația, Banca Centrală și-a stabilit obiectivul de a menține inflația controlată într-un interval de la 2% la 4%. În ultimele luni ale anului 2013 și în prima jumătate a anului 2014, deprecierea monedei și creșterile prețurilor la produsele alimentare și energetice au condus la o accelerare substanțială a ratei de tendință, care a trecut de la 1,9% la sfârșitul lunii octombrie 2013 la 4,3% în iunie 2014. Autoritatea Monetară și Guvernul prognozează că inflația va rămâne în afara intervalului țintă pentru încă câteva luni, pentru a scădea apoi la 3,9% la sfârşitul lunii decembrie 2014.

În prima jumătate a anului 2014 peso chilian, care urmează un regim de flotare liberă, a fost afectată de noi presiuni descendente, depreciindu-se din ianuarie până la jumătatea lunii iulie cu încă 8% față de dolar (la 566 CLP: 1 USD) după ce anul trecut a pierdut aproape 10% din valoarea sa. Scăderile ratelor, care fac activele în peso mai puțin atractive, și slăbirea economiei cântăresc moneda chiliană.

De remarcat este încetinirea consum privat care trec de la +6% în 2012 și +5.6% în 2013 la +3.7% în primul trimestru al anului 2014. În parte, această încetinire se poate datora inflației și efectului de substituție generat de consumul mai ridicat al statului.

O atenție considerabilă merită dinamica investiție fixă ​​brută, care a trecut de la +12,3% în trimestrul 4 din 2012 la -5% în trimestrul I 1.

din punctul de vedere politic Chile este o republică prezidențială. Președintele Republicii este și șeful Guvernului. Doamna Michelle Bachelet, care fusese deja președinte al Chile din 2006 până în 2010, a preluat mandatul la cârma țării pentru un al doilea mandat de patru ani în martie trecut. Coaliția care o susține este formată din partidele de centru-stânga (Nueva Mayoria), și a început deja discuția despre o serie de reforme importante: electorală, educațională și fiscală. O atenție deosebită trebuie acordată acestuia din urmă care prevede reducerea cotei maxime pentru persoanele fizice (de la 40% la 35%) e o creștere simultană a celei de pe afaceri (de la 20% la 25%). Va fi interesant de evaluat impactul acestei reforme, dacă va putea reactiva investițiile sau doar consumul și dacă aceasta nu va genera o nouă dinamică inflaționistă.

unele riscuri pentru economia chiliană, după cum a afirmat Serviciul de Studii și Cercetare Intesa Sanpaolo, par să provină în special dinvolatilitatea ridicată a capacității țării de a obține energie electrică. De fapt, o bună parte din energia disponibilă provine din hidrocentrale (52,8% în 2006, 42,7% în 2009 și 33% în acest an, o mare parte din aceste variații depind de condițiile climatice).

La fel ca și pentru economia rusă, despre care a fost discutată anterior în această secțiune a FIRST online, grea dependența economiei chiliane de sectorul minier, în cazul specific din producția de cupru, și în special din exporturile către China (1/4 din exporturi). 

cometariu