Potrivit Prof. J. Ghosh (conferentiar la Centrul de Studii Economice și Planificare al Școlii de Științe Sociale, Universitatea Jawaharlal Nehru, New Delhi), în actuala criză economică ideea că economiile țărilor BRICS reprezintă o insulă fericită pentru a salva profiturile investitorilor internaționali este sortită eșuării. După cum se poate citi în studiul său publicat în IndiaIndie, aceste economii au încă un impact pentru mai puțin de o cincime din PIB-ul mondial la cursurile de schimb ale pieţei şi pentru o cotă şi mai mică din exporturile globale. Și creșterea lor este puternic influențată de situația economică care afectează Europa și SUA: în ciuda expansiunii din ultimii ani, atât fluxurile de capital, cât și fluxurile comerciale tind să se miște în moduri foarte similare, așa cum sa analizat deja în precedentul articol. Întâlnirea lui Forumul financiar BRICS desfășurat la New Delhi în primăvara anului trecut a făcut câțiva pași înainte în această direcție, precum acordul care vizează încurajarea comerțului dintre țările membre denominat în monedă bilaterală. Confruntat cu persistența crizei financiare europene, BRICS-urile trebuie să-și diversifice strategiile de export. O posibilitate ar putea fi crearea unor mecanisme de finanțare a importurilor din țările în curs de dezvoltare, oferindu-le în același timp piețe și un potențial de dezvoltare mai mare. Utilizarea monedelor lor în comerțul bilateral ar putea încuraja, de asemenea, o activitate comercială mai mare în rândul BRICS.
A doua problemă pare, în schimb, a fi de natură distributivă. În India, afluxul de capital, sub formă de investiții de portofoliu și împrumuturi comerciale străine, a condus la o boom-ul creditului cu amănuntul care, datorită reducerilor fiscale, a stimulat consumul celor mai bogate secțiuni ale populației. Aceasta a fost însoțită de strategii menite să favorizeze accesul investitorilor privați la resursele naturale. Toate acestea au condus la o accelerare rapidă a creșterii PIB-ului la nivel agregat, deși reducerea cheltuielilor publice pentru nevoile de bază, generarea scăzută de noi locuri de muncă și persistența crizei agrare au determinat a redus ponderea salariilor în venitul național, soluționând cererea de consum de masă la niveluri scăzute. Economia indiană a fost, așadar, caracterizată printr-o creștere substanțială a cotelor de profit și proliferarea activităților financiare, în timp ce indicatorii de dezvoltare umană au arătat valori foarte scăzute. Fără a uita că inegalitatea și insecuritatea materială alimentează practici de corupție și tensiuni socio-politice disfuncționale economic. Potențialul enorm de creștere substanțială poate fi realizat atunci numai dacă strategia actuală este abandonată în favoarea a abordare bazată pe producție și ocuparea forței de muncă, deci prin apariția unei clase de mijloc care reduce polarizările și inegalitățile economice. O nevoie similară a fost deja analizată mai sus PRIMUL online despre o altă economie emergentă, Rusia.
Performanța de creștere recentă a BRICS trebuie, așadar, asociată cu doi factori de risc, unul extern și unul intern. În primul rând, o diversificare insuficientă a fluxurilor de investiții productive și a exporturilor, care în vremuri de criză financiară crește expunerea și vulnerabilitatea față de Europa și SUA. În al doilea rând, o creștere a inegalității în ceea ce privește nivelul veniturilor și accesul la bunuri, cauza potențială a tensiunilor politice interne disfuncționale din punct de vedere economic. Crearea insuficientă de locuri de muncă a fost, de fapt, una dintre principalele caracteristici ale procesului de creștere recent, impulsionat de consumul claselor sociale mai bogate. Nevoia de strategii inovatoare și rentabile în BRICS nu poate ignora atunci diversificarea strategiilor de investitii și de la promovarea furnizării mai eficiente a serviciilor publice esențiale.
