Brazilia: creșterea este așteptată din 2016

Il Brazilia încheiat 2014 cu blocarea reformelor, stagnarea PIB-ului, scăderea investițiilor și încetinirea consumului. Creșterea va reveni abia de anul viitor. Aceasta este esența focusului pe țară publicat de Intesa Sanpaolo, Departamentul de Studii și Cercetare, editat de Giancarlo Frigoli.
Președintele Dilma Rousseff a obținut al doilea mandat de patru ani în 2014, învingând cu puțin (51,6%) rivalul său, senatorul Neves. Noul guvern a preluat mandatul la începutul lunii ianuarie. Diviziunile din cadrul partidului președintelui, Partido dos Trabalhadores și fragmentarea cadrului politic par împiedică reformele structuri de care economia braziliană are nevoie pentru a reveni la creștere și pentru a îmbunătăți competitivitatea țării.
Ceea ce face aceste reforme mai urgente ca niciodată este scăderea prețurilor materiilor prime, care pentru Brazilia reprezintă aproximativ trei sferturi din exporturile țării. Estimările preliminare privind 2014 a înregistrat o oprire a creșterii PIB-ului. Estimările vorbesc despre a modest +0,2%, comparativ cu +2,3% în 2013. Absența actuală a măsurilor fiscale și de sprijinire a creditului a contribuit, fără îndoială, la încetinire. Pe partea cererii, încetinirea PIB-ului se datorează în principal scăderea investițiilori (-7,3% an/an din ianuarie până în septembrie 2014) și a încetinirea consumului privat (+1,2% a/a în primele trei trimestre ale anului 2014 de la 2,6% în aceeași perioadă a anului 2013). Din cea a ofertei, a existat o scădere în ambele clădiri (-4,9% a/a) decât a producţiei manufacturiere (-3,2%), în principal din cauza sectorului auto. Producția agricolă (+1% de la +8,5% în 2013) și serviciile (+0,9% de la +2,2%) au cunoscut și ele o încetinire bruscă. Comerțul exterior, în schimb, a avut un efect pozitiv asupra PIB (+0,5 puncte procentuale): importurile au scăzut (-0,1%) din cauza scăderii cererii interne de bunuri intermediare și exporturile au crescut (+2,8%).
Conform datelor preliminare, Brazilia nu va atinge obiectivele bugetare preconizate la începutul anului 2014, înregistrând un deficit global care conform estimărilor va fi egal cu 5,5% din PIB. Soldul primar al țării s-a închis, însă, cu un deficit de 0,2% din PIB. Nerespectarea țintelor bugetare se datorează parțial unei creșteri mai scăzute decât cele așteptate, parțial din cauza cheltuielilor publice mai mari din cauza alegerilor parlamentare. Ministrul Finanțelor, Joaquin Levy, considerat un conservator, a indicat ca țintă pentru 2015 venituri fiscale egale cu 1,2% din PIB.
Rata inflației, care sperie piețele și familiile, închis 2014 la 6,4%mult peste intervalul țintă (de la -2,5% la 4%). Analiștii prevăd că creșterea prețurilor va rămâne constantă și în 2015, pentru a scădea apoi la 5,7% în 2016. Pe tot parcursul anului 2014, Banca Centrală a urmărit un politică monetară restrictivă. Rata SELIC este de 11,75%, cel mai înalt nivel din 2009. Cu toate acestea, acest impact restrictiv al Băncii Centrale este contrabalansat de refinanțarea guvernamentală către BNDES, Banca Braziliei de Dezvoltare care, la rândul său, oferă împrumuturi la rate ale dobânzii (5%) departe. mai mici decât cele de pe piață.
Pe parcursul anului 2014, realul s-a depreciat față de dolar cu încă 13,4%. În timp ce în 2013 deprecierea cursului de schimb a fost văzută ca o oportunitate de redresare a competitivității, astăzi Autoritățile, îngrijorate de inflație, au început să intervină în sprijinul monedei cu emiterea constantă de contracte swap în valută, care sunt echivalente cu vânzările. de valută forward. Deprecierea nominală a fost echilibrată de inflația ridicată, iar cursul de schimb real efectiv a încheiat anul 2014 la 84,7.
Deficitul curent al balanței de plăți a crescut la 80 de miliarde de dolari, de la 72,5 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului 2013. balanța comercială s-a închis în roșu (4,2 miliarde) din cauza scăderii prețurilor unor minerale, precum fierul și nichelul, și a produselor agricole exportate (soia). Din ianuarie până în noiembrie 2014, excedentul contului financiar a crescut la 96,7 miliarde de la 69,1 miliarde în anul precedent. Această îmbunătățire a fost determinată în principal de creșterea creditării în valută pe termen scurt și lung, care totalizează aproximativ 20 de miliarde de dolari. La sfârșitul lunii noiembrie 2014, Brazilia avea rezerve valutare în valoare de 366,4 miliarde de dolari. Acestea depășesc cu mult necesarul de finanțare externă, estimat în 2015 de EIU (Economist Intelligence Unit) la 190 de miliarde de dolari (raportul de acoperire a rezervelor la 1,9). Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2014, Brazilia avea o poziție a datoriei nete (NFP) de 793 de miliarde de dolari. O treime din totalul datoriilor financiare sunt atribuibile investițiilor de portofoliu și 14% împrumuturilor în valută. Cea mai mare pondere de imputare este deținută de ISD (aproape 50%). Înrăutățirea balanței de plăți și a poziției datoriei nete duc la dependența puternică a economiei braziliene de capitalul străin, în ciuda faptului că rezervele oferă o acoperire adecvată a nevoilor financiare externe și a importurilor.
În ultimul an și jumătate agențiile de rating au exprimat judecăți din ce în ce mai puțin pozitive asupra Braziliei. Moody's, deși a confirmat ratingul Baa2, a schimbat negativ perspectiva țării, în timp ce S&P a redus direct ratingul de la BBB la BBB-, ultimul pas înainte de a trece la categoria „speculativă”. Ambele au subliniat însă creșterea scăzută a economiei, managementul incoerent al politicii economice și nerealizarea obiectivelor finanțelor publice. Deteriorarea situației macroeconomice naționale și evaluările agențiilor de rating au avut doar un rol temporar în creșterea spread-ului CDS. De altfel, deja la începutul anului 2015 spread-ul CDS a înregistrat o nouă scădere, coborând sub 150 bp (puncte de bază). În ultimii ani, termenele politice și tensiunile sociale au blocat reformele structurale de care țara avea nevoie.
Disciplina fiscală, o decizie mai mare în contrastarea inflației, reformele legate de piața muncii și reducerea rolului statului în economie, sunt considerate necesare de către agenții pentru relansarea creșterii și credibilității țării. Mai mult, economia necesită investiții uriașe în exploatarea resurselor naturale, în infrastructuri și în uzine. Indicatorii sugerează o probabilă scădere suplimentară a PIB în trimestrul 4 din 2014, în timp ce încă nu există semne de redresare. Potrivit celui mai recent sondaj al Băncii Centrale, va exista o expansiune în termeni reali de 0,4% în 2015, în timp ce creșterea este de așteptat să se accelereze la 1,8% în 2016.