Probabil că nu s-a întâmplat niciodată ca într-o singură sesiune plenară Parlamentul European să aprobe un pachet atât de bogat de inițiative legislative importante ca în cel care tocmai s-a încheiat la Strasbourg. Bugetul pentru 2014, cadrul financiar multianual 2014-2020, reforma politicii agricole comune, noua politică de coeziune economică și socială, programul-cadru Orizont 2020 pentru cercetare și inovare, programul Erasmus+ pentru extinderea oportunității de a studia într-un Țara UE, alta decât cea de reședință. Acestea sunt măsurile cu cel mai mare impact pentru întreaga Uniune Europeană pe care Adunarea de la Strasbourg le-a demis de luni, 4 noiembrie. Dispoziții care au definit liniile directoare de cheltuieli ale UE în ansamblu (aproape o mie de miliarde de euro), și, într-o anumită măsură, le-au direcționat și pe cele ale celor 28 de state membre ale sale, pentru perioada de șapte ani începând cu luna ianuarie a anului viitor.
Calea legislativă a acestor măsuri nu a fost cea mai ușoară. Și a deschis o confruntare aprinsă în principal între Consiliul European, unde sunt reprezentate guvernele celor 28 de state membre UE, și Parlamentul European, unde stau deputații aleși prin vot universal de cetățenii europeni. O confruntare care în anumite pasaje ale complicatului proces comunitar de formare a legilor s-a transformat într-o adevărată ciocnire instituțională. Ca și când, la sfârșitul lunii octombrie, Adunarea de la Strasbourg a respins categoric propunerea de buget pentru 2014 pe care Consiliul o prezentase ca „nemodificabilă”.
Respingere însoțită de o „condiție” deosebit de gravă (eufemism pentru a nu o defini ca „amenințare”). „Dacă Consiliul nu aprobă celelalte propuneri de modificare la bugetul pe 2013 (inclusiv cea solicitată de Comisie de 3,9 miliarde, a doua tranșă a integrării la care se face referire în declarația comună din decembrie), Parlamentul nu va acorda bugetul pe șapte ani al UE”, a declarat Giovanni La Via, din Comisia parlamentară pentru buget, raportor pentru propunerile de amendamente la bugetul din acest an, în perfectă armonie cu președintele aceleiași comisii, francezul Alain Lamassoure.
În acel moment, conform prevederilor tratatelor europene, a devenit necesară deschiderea unei proceduri de conciliere care s-a încheiat săptămâna trecută cu un acord care a pus în aplicare în mare măsură poziția Parlamentului. Astfel încât, în consecință, Adunarea de la Strasbourg a dat undă verde atât pentru bugetul 2014 (care, prin urmare, nu se va deschide cu un deficit, dar va fi totuși „un buget de austeritate”, așa cum a definit raportoarea, daneza Anne Jensen) și pentru perioada de șapte ani (care prevede 960 de miliarde de angajamente și 908 de miliarde de plăți). Acest cadru financiar, care va fi revizuit până la sfârșitul anului 2016 și care în orice caz de la început prevede opțiuni de flexibilitate în ceea ce privește timpii și metodele de cheltuire, cu scopul de a utiliza pe deplin (resursele disponibile limitate.
Strâns legate de disponibilitatea financiară sunt reformele, aprobate și în această sesiune plenară a Parlamentului European, referitoare la politica de coeziune și politica agricolă care, împreună, reprezintă puțin peste două treimi din cheltuielile bugetelor comunitare, cele șapte ani și cele anuale . Politici ambele inspirate, în intențiile legiuitorilor europeni, de principii de eficiență și corectitudine.
În ceea ce privește primul, care are un buget de 325 de miliarde de utilizat în perioada de șapte ani, președintele comisiei parlamentare pentru dezvoltare regională, poloneza Danuța Hubner, lămurește că noua politică de coeziune va reduce formalitățile birocratice necesare până acum. pentru a avea acces la finanțare. Și subliniază că „acum statele membre și regiunile se vor putea concentra mai mult asupra impactului programelor și proiectelor, astfel încât să se poată preocupa mai puțin de aspectele tehnice administrative”.
„Va fi necesar – adaugă el – să se investească cu înțelepciune, în conformitate cu strategia Europa 2020. Pentru ca investițiile în creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, așa cum se menționează în definiția acelei strategii, să poată conduce UE către economie, sociale și coeziunea teritorială”. Având în vedere acest lucru, toate cele cinci fonduri de dezvoltare ale UE vor fi direcționate, din nou conform intențiilor legiuitorului european, către un număr limitat de subiecte centrate pe obiectivul Europa 2020, strategia de creștere globală a Uniunii Europene.
Un nou element preconizat de politica de coeziune reformată se referă la stabilirea unei legături strânse între plata fondurilor europene și „guvernanța” economică a statelor membre beneficiare. În sensul că alocarea de împrumuturi ar putea fi blocată, conform noilor reguli, „în cazul unui dezechilibru macroeconomic național sau al unui deficit bugetar excesiv”. O formă de condiționare care, asociată cu noile competențe de control financiar atribuite Comisiei Europene asupra conturilor țărilor membre, probabil că nu va mulțumi guvernelor statelor mai expuse financiar; și poate nici măcar celor „mai puternici” (Germania, de exemplu) cărora ar putea să nu le placă o „intruziune” a Europei în alegerile naționale de politică economică și financiară.
În ceea ce privește reforma PAC, politica agricolă comună, care a angajat cândva aproape întregul buget comunitar și căreia îi este alocată astăzi o pondere ceva mai mică decât cea a politicii de coeziune, noile reguli sunt îndreptate către o distribuție mai echitabilă a resurselor. disponibile și un nivel mai ridicat de protecție teritorială. „Noua PAC – spune Paolo De Castro, președintele Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European – va asigura un echilibru mai bun între securitatea alimentară și protecția mediului și va pregăti mai bine fermierii pentru a face față provocărilor viitorului”. Asigurarea unui sprijin mai substanțial pentru fermierii mici și tineri și limitarea acestuia adresat companiilor mai mari; excluzând și aeroporturile și cluburile sportive, care nu au nimic în comun cu agricultura. În sfârșit, noile reguli prevăd o perioadă inițială de doi ani în care, pentru a permite fermierilor să se adapteze la noile prevederi de mediu, orice încălcări nu vor fi sancționate.
În sfârșit, cadrul de măsuri aprobat săptămâna aceasta de Parlamentul European include lansarea programului Orizont 2020, destinat cercetării și inovării și dotat cu o alocare de 70 de miliarde pentru următorii șapte ani; și Erasmus+, noua ediție a poate cel mai de succes program lansat de Uniunea Europeană.
„Orizont 2020 – comentează Amalia Sartori, președintele Comisiei parlamentare pentru Industrie – va încuraja excelența științifică în Europa, va consolida liderul nostru industrial și, de o importanță semnificativă, va sprijini întreprinderile mici și mijlocii cărora le este dedicată o pondere de 11 %. resurse".
Erasmus+ va reuni toate programele europene pentru educație, formare și tineret (Comenius, Erasmus, Erasmus mundus, Leonardo da Vinci și Grundtvig). Acesta va fi dotat cu un buget de 14,7 miliarde care va fi folosit pe parcursul a șapte ani pentru a ajuta tinerii cu vârsta cuprinsă între 13 și 30 de ani să petreacă o perioadă de studii într-o țară din UE, alta decât țara de reședință. Erasmus+ va finanța burse pentru studenți, profesori, formatori și ucenici; și va fi accesibil și voluntarilor și sportivilor. În final, o parte din bugetul programului va fi folosită pentru finanțarea garanției împrumuturilor subvenționate pentru tinerii care se vor înscrie la un master într-o țară străină.
