Pandemia și crizele climatice au dus la creșterea vertiginoasă a costului combustibilului, o accelerare agravată de războiul dintre Rusia și Ucraina cu benzină și motorină la maximele istorice: peste 2 euro pe litru. Motiv pentru care transportatorii au anunțat unul vineri greva nationala începând cu 14 martie, însă oprit de Comisia de Garantare a Grevei, neîndeplinirea cerințelor minime de preaviz. United Transport, totuși, merge drept înainte anunțând totodată suspendarea serviciilor.
Dar ce se află în spatele acestor creșteri? Criza ucraineană este doar una dintre cauzele creșterii prețurilor, legată mai ales de tendința altor factori care, în consecință, pot fi influențați direct sau indirect deinvazie ucraineană a Rusiei, unul dintre cei mai mari producători de energie din lume. Pentru ministrul tranziției ecologice, Roberto Cingolani, acestea sunt „o înșelătorie colosală rezultată din speculații nespuse”. Se aplică atât petrolului, cât și gazului, acum scăpat de sub control.
Energie, gaz, benzină și motorină: niciodată atât de mare
Prețurile combustibililor fosili și materiilor prime continuă să crească, determinate de tensiunile de pe piața petrolului cauzate de criza din Ucraina. Iar pentru consumatori se transformă în dragi facturi și în combustibili scumpi de benzină și motorină. Pe lângă aceasta, mai este și inflația care se accelerează fără încetare, cu un vârf nemaivăzut din 1996 (+5,7% anual) și care cu siguranță nu ajută cheltuielile italienilor și creșterea economiei.
Motivele prețului ridicat nu stau însă în lipsa iminentă a ofertei (fiind stabilă în momentul de față) ci în eventualitatea anticipată de piață că ar putea apărea în viitor. Iar teama că Rusia ar putea întrerupe aprovizionarea cu gaz crește costul aurului albastru și, în consecință, pe cel al tuturor proceselor industriale, creând un cerc vicios greu de spart.
Prețurile petrolului au crescut adesea în ultimii ani, dar nu am văzut niciodată acest șoc al prețului combustibilului. Comparativ cu 2008, i prețurile petrolului sunt tot mai mici cu țițeiul la 111,5 dolari barilul pe lista de prețuri Brent (față de 147,5) și 108,60 dolari (față de 147,21) pe indicele Wti. Dar, conform datelor de la Ministerul Tranziției Ecologice, în plină criză financiară costul benzinei era de 1,47 și motorina de 1,45 euro, astăzi în schimb merg spre 2,5 euro pe litru. Deci, de ce avem prețuri atât de mari la combustibil astăzi?
De ce cresc prețurile benzinei și motorinei?
În realitate, aceste creșteri sunt și rezultatul altor factori precum creșterea prețului materiilor prime energetice, cursul (nefavorabil) euro-dolar și acciza la combustibil și TVA. Numai asupra acestora din urmă poate interveni guvernul italian cu conștientizarea faptului că – sterilizarea TVA la carburanți și reducerea ponderii accizelor – ar însemna împovărarea bugetului din acest an.
Ca orice produs, și petrolul își vede producția ca rezultat al diferitelor procese precum prelucrarea, rafinarea, depozitarea, transportul și distribuția produsului finit. Aceste activități sunt afectate de creșterea vertiginoasă a tuturor materiilor prime energetice.
Al doilea punct de subliniat este greutatea schimb euro dolar (în zona 1,09). Un euro din 2022 nu echivalează cu un euro din 2008 când cursul de schimb era favorabil și prețul final în Europa era sub pragul de 100 de euro pe baril (echivalent cu 97 de euro), în timp ce acesta a fost depășit în ultimele zile. Potrivit datelor Istat, acesta s-a reevaluat cu 22,45% în 14 ani.
Apoi există un al treilea punct: celIva la 22% iar cel accize istoric foarte ridicat în Italia. Potrivit sondajului emis de Ministerul Tranziției Ecologice pe 28 februarie, ponderea combinației de TVA și accize la combustibil este de 57% din costul final al benzinei și 53,5% din prețul total al motorinei.
Cingolani: „Avem nevoie de un plafon maxim pentru prețul gazului”
„Suntem în prezența unei escrocherii colosale care vine din nervozitatea pieței”, a subliniat Cingolani despre creșterea „nejustificată” a prețului combustibilului. Piața a crescut prețurile „nerezonabil” și „afacerile și familiile” sunt cele care plătesc. Pentru a opri această spirală speculativă, potrivit ministrului, trebuie stabilit un plafon european al prețurilor.
„Oricine exportă gaze nu poate număra fără Europa: avem nevoie de un plafon maxim pentru prețul gazului, un cost atractiv care să nu îngroape piața”, de exemplu putem argumenta în jurul unei cifre de 80 de euro megawați/oră care este deja. dublu decât am plătit acum un an”, a adăugat ministrul Tranziției Energetice într-un interviu acordat Sky Tg24.
Dependența noastră de gazele din străinătate nu poate fi rezolvată prin deschiderea de noi centrale nucleare pentru că este „prea târziu” dar „trebuie să accelerăm sursele regenerabile”, a presat Cingolani. „Italia plătește pentru că nu și-a diversificat producția de energie”, în timp ce tovarășii noștri din UE „nu s-au oprit la gaze și la câteva surse regenerabile ca noi”. Și apoi indică calea de urmat: „diversificați și recuperați rapid terenul pierdut”. Dar atunci va fi nevoie și de „o măsură drastică” la nivel european, a conchis ministrul, explicând că Europa lucrează pentru Repower Eu, un pachet care include diverse măsuri: de la profituri suplimentare la diverse măsuri fiscale.
